atrofiát¹ sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: atrofia] (Med; rar) 1-6 Atrofiere (1-6).

atrofiát², ~ă a [At: DA / Pl: ~ați, ~e / E: atrofia] (Med) 1 Care a suferit un proces de regresiune morfo-funcțională Si: degenerat. 2 Vlăguit². 3 Uscat. 4 Micșorat. 5 Care tinde să dispară Si: (pop) închircit, pipernicit.

ATROFIÁT, -Ă, atrofiați, -te, adj. Care a suferit o atrofie. [Pr.: -fi-at] – V. atrofia.

ATROFIÁT, -Ă, atrofiați, -te, adj. Care a suferit o atrofie. [Pr.: -fi-at] – V. atrofia.

ATROFIÁT, -Ă, atrofiați, -te, adj. (Despre un organism sau despre o parte sau o funcțiune a lui) Redus, slăbit, uscat, micșorat prin atrofie. Mlădiță atrofiată. Mușchi atrofiați. – Pronunțat: -fi-at.

ATROFIÁT, -Ă, atrofiați, -te, adj. Redus, slăbit, micșorat prin atrofie. [Pr.: -fi-at] – V. atrofia.

ATROFIÁT adj. (MED.) degenerat, (pop.) uscat, (înv. și reg.) sec. (O mână ~.)

ATROFIAT adj. (MED.) degenerat, (pop.) uscat, (înv. și reg.) sec. (O mînă ~.)