anchilóză sf [At: DA / Pl: ~ze / E: fr ankylose] (Med) înțepenire (temporară sau definitivă, parțială sau totală) a unei articulații.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Suprimare parțială sau totală a mișcărilor într-o articulație; înțepenire a unei articulații. – Din fr. ankylose.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Suprimare parțială sau totală a mișcărilor într-o articulație; înțepenire a unei articulații. – Din fr. ankylose.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Înțepenire (temporară sau definitivă) a unei încheieturi. Anchiloza genunchiului.

ANCHILÓZĂ, anchiloze, s. f. Înțepenire a unei încheieturi. – Fr. ankylose.

anchilóză s. f., g.-d. art. anchilózei; pl. anchilóze

anchilóză s. f., g.-d. art. anchilózei; pl. anchilóze

ANCHILÓZĂ s. (MED.) anchilozare, înțepenire, prindere. (~ articulațiilor.)

ANCHILÓZĂ s.f. Înțepenire a unei articulații. [< fr. ankylose, cf. gr. ankylosis – aplecare, curbatură].

ANCHILÓZĂ s. f. imobilizare a unei articulații. (< fr. ankylose, gr. ankylosis)

ANCHILÓZĂ ~e f. Înțepenire (totală sau parțială) a unei articulații. [G.-D. anchilozei] /<fr. ankylose

anchiloză f. Med. curbatură, slăbire sau neputință de a mișca articulațiunile.

*anchilóză f., pl. e (fr. ankylose, d. vgr. ankýlosis, d. ankýlos, sucit). Med. Lipirea oaselor la articulațiunĭ în cît să nu se maĭ poată mișca, înțepenire.

ANCHILOZĂ s. (MED.) anchilozare, înțepenire, prindere. (~ articulațiilor.)