abonat², ~ă a, smf [At: DA ms / Pl: ~ați, ~e / E: abona] 1-3 (Persoană sau instituție) care a făcut un abonament.

ABONÁT, -Ă, abonați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care beneficiază de un abonament. ♦ Fig. (Fam.) (Persoană) care vine în mod regulat undeva. – V. abona.

ABONÁT, -Ă, abonați, -te, s. m. și f., adj. (Persoană) care beneficiază de un abonament. ♦ Fig. (Fam.) (Persoană) care vine în mod regulat undeva. – V. abona.

abonát adj. m., s. m., pl. abonáți; adj. f., s. f. abonátă, pl. abonáte

abonát s. m., adj. m., pl. abonáți; f. sg. abonátă, pl. abonáte

ABONÁT s., adj. 1. s. (înv.) prenumerant, subscribent. 2. adj. (înv.) prenumărat.

ABONÁT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care beneficiază de ceva. ♦ (Fig.; fam.) (persoană) care frecventează regulat o familie, un local, o instituție fără obligații. [< abona].

abonát, -ă adj., s. m. f. 1. beneficiar al unui abonament. 2. (fam.) (cel) care frecventează o familie, un local etc. (< abona)

*abonát, -ă adj. și s. Care s’a abonat, care a plătit taxa de abonament: abonațiĭ unuĭ ziar. Iron. Acela care vine obișnuit undeva: abonațiĭ uneĭ cîrciumĭ. V. subscriitor.

ABONAT s., adj. 1. s. (înv.) prenumerant, subscribent. (Un ~ la o publicație.) 2. adj. (înv.) prenumărat. (Persoanele ~ la ziar.)