Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru șters

ȘTERS1 s. n. Faptul de a șterge. – V. șterge.
ȘTERS1 s. n. Faptul de a șterge. – V. șterge.
ȘTERS1 s. n. Faptul de a șterge; ștergere. La casele lui, hornurile se stricau de prea mult șters. GANE, N. III 167.
șters s. n.
șters s. n.
gumă de șters SIDA expr. prezervativ.

șters dex online | sinonim

șters definitie

Intrare: șters (s.n.)
șters 1 s.n. substantiv neutru (numai) singular