14 definiții pentru întrema
ÎNTREMÁ, întremez, vb. I.
Refl. A-și recăpăta sănătatea sau puterile; a se înzdrăveni. ◊
Tranz. Tratamentul l-a întremat. ♦
Fig. A se întări. –
Et. nec. ÎNTREMÁ, întremez, vb. I.
Refl. A-și recăpăta sănătatea sau puterile; a se înzdrăveni. ◊
Tranz. Tratamentul l-a întremat. ♦
Fig. A se întări. –
Et. nec.
ÎNTREMÁ, întremez, vb. I.
1. Refl. A-și recîștiga sănătatea sau puterile, a se face sănătos (după o boală); a se reface, a se îndrepta, a se restabili, a se înzdrăveni.
Prinse a se mai întrema și la față și la glas. STĂNOIU, C. I. 169.
Olecuță de odihnă și să întremează zmeul bătrîn. DELAVRANCEA, O. II 34.
I-a dat și lui de a mîncat și întremîndu-se bine au pornit. ȘEZ. V 153.
2. Refl. Fig. A se întări, a se consolida.
Să căutăm... a ne menține... întremîndu-ne noi azi mai tare, ca națiune și ca stat. ODOBESCU, S. III 451. ◊
Tranz. D-om lua Averile, Ne-om întrema Stările, Ne-om îmbuna Zilele. TEODORESCU, P. P. 552. ♦ A căpăta forță, a deveni mai tare, mai puternic.
Adierea... Se iuțește, se-ntremează, mișcă unda și-i dă brînci. MACEDONSKI, O. I 161.
3. Tranz. (Învechit) A pregăti, a ține gata de atac.
Ce dai tu în mine, mă? (Și ciomagu-și întremă). PANN, P. V. III 30. ◊
Fig. Bătrînul atuncea gura-și întremează, Și învățătura astfel își urmează. PANN, P. V. I 12.
întremá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
întremeáză întremá vb., ind. prez. 1 sg. întreméz, 3 sg. și pl. întremeáză; conj. prez. 3 sg. și pl. întreméze ÎNTREMÁ vb. (MED.) 1. a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) înzdrăveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) răzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. și Transilv.) a (se) zvidui, (înv.) a (se) remedia, a (se) vrăciui. (S-a ~ complet după o lungă boală.) 2. a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vânjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a mai ~ puțin după scarlatină.) întremá (întreméz, întremát), vb. –
1. A mișca, a agita. –
2. (
Refl.) A se înzdrăveni, a se face bine. –
Var. (
Mold.,
Bucov.)
întrarma. De la
arm „picior”, cu
pref. întru- (Pușcariu,
Dacor., I, 235; DAR; Pușcariu,
Lr., 358); sensul ar fi, deci, „a pune pe picioare, a scula”. Este mai puțin probabilă
der. din
lat. trama (Crețu 376; Tiktin). –
Der. întremător, adj. (care întremează).
A ÎNTREMÁ ~éz tranz. A face să se întremeze; a înzdrăveni; a înfiripa. /Orig. nec. A SE ÎNTREMÁ mă ~éz intranz. A-și reveni după o boală; a recăpăta puteri; a se înfiripa; a se înzdrăveni. /Orig. nec. întremà v.
1. a reveni la sănătate:
cu încetul se întrema; 2. a recăpăta:
bătrânul gura ’și întremează PANN;
3. a restabili:
să’și întremeze oștirea din spaimă BĂLC. [Metaforă luată din tehnica țesutului (v.
tramă): a întinde pânza spre a o țese, în opozițiune cu
destrăma].
întrám, întrắm, întrăméz și
-eméz, a
-á v. tr. (d.
în și
tram, ca
distram). Restabilesc sănătatea, întăresc, infiripez:
mîncarea și băutura te întremează. V. refl. Îmĭ recapăt sănătatea:
bolnavu s’a întremat. ÎNTREMA vb. (MED.) 1. a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) însănătoși, a (se) înzdrăveni, a (se) lecui, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) ridica, a (se) tămădui, a (se) vindeca, (latinism rar) a (se) sana, (pop. și fam.) a (se) drege, a (se) doftori, a (se) doftorici, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) sănătoșa, a (se) tocmi, a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) răzbuna, (Transilv.) a (se) citovi, (Mold.) a (se) priboli, (prin Olt., Ban. și Transilv.) a (se) zvidui, (înv.) a (se) remedia, a (se) vrăciui. (S-a ~ după o lungă boală.) 2. a (se) fortifica, a (se) îndrepta, a (se) înfiripa, a (se) întări, a (se) înzdrăveni, a (se) reconforta, a (se) reface, a (se) restabili, a (se) tonifica, (înv. și pop.) a (se) împuternici, (pop. și fam.) a (se) drege, (pop.) a (se) scula, (înv. și reg.) a (se) zdrăveni, (reg.) a (se) vînjoșa, (Mold.) a (se) priboli. (S-a mai ~ puțin după scarlatină.) întremá, întremez, vb. refl. – A se înzdrăveni, a-și reveni, a recăpăta puteri. – Et. nec. (DEX, MDA); cuvânt autohton, fără corespondent în albaneză (Russu, 1970). întrema dex online | sinonim
întrema definitie
Intrare: întrema
întrema verb grupa I conjugarea a II-a