7 definiții pentru țeapă
ȚEÁPĂ, (
1, 2, 3, 4, 5)
țepi, s. f., (
6)
țepe, s. f. 1. Par lung și ascuțit la un capăt (folosit în trecut ca instrument de tortură);
p. restr. vârful unui astfel de par.
2. Prelungire ascuțită și țepoasă la spicele cerealelor; (la
pl.) resturile tulpinilor unor păioase, rămase în pământ după cosire.
3. (În forma
țep; mai ales la
pl.) Ghimpe, așchiuță, spin.
4. (În forma
țep; mai ales la
pl.) Păr aspru, ghimpos care acoperă corpul unor animale.
5. Așchie.
6. (
Fam.) Înșelăciune. [
Var.:
țep s. m.] –
Cf. sl. čepati. *țeápă2 (înșelăciune) (
fam.)
s. f.,
g.-d. art. țepei; pl. țepe țeápă s. f. 1993 (arg.) Înșelătorie v. șmenui; loc. vb. a da/trage o țeapă A înșela ◊ „Și C. a dat o țeapă la Dacia Felix.” R.l. 29 IV 96 p. 24. ◊ „A tras o țeapă” Ev.z. 14 XI 96 p. 8 (comunicat Mihaela Macovei) a da țeapă expr. 1. a înșela, a escroca.
2. (
adol.) a pleca dintr-un local fără a achita nota de plată.
3. a absenta de la o întâlnire.
a lua plasă / țeapă expr. a se păcăli, a se fraieri.
țeapă, țepe s. f. 1. păcăleală.
2. pagubă provocată cuiva de un infractor (
prin furt, escrocherie, spargere, evaziune fiscală).
3. penis.
4. contact sexual.
ȚEÁPĂ, țepe, s. f. [+] (Arg., în expr.)
A da (sau
a trage) țeapă = a păcăli, a înșela, a escroca, a frauda; a țepui. ◊
A lua țeapă = a fi păcălit, înșelat, escrocat; a se țepui.
țeapă dex online | sinonim
țeapă definitie
Intrare: țeapă (înșelăciune)
țeapă 2 pl. -e substantiv feminin