ȘCHIOPĂTÁT, -Ă, șchiopătați, -te, adj. 1. (Rar) Care șchioapătă. 2. (Despre mers) De șchiop. – V. șchiopăta.

ȘCHIOPĂTÁT, -Ă, șchiopătați, -te, adj. (Rar) Care șchiopătează, șchiop (1). – V. șchiopăta.

ȘCHIOPĂTÁT, -Ă, șchiopătați, -te, adj. (Rar) Care șchiopătează, șchiop. Iepurașul șchiopătat... lui s-arată. ALECSANDRI, P. III 366.

ȘCHIOPĂTÁT adj. (pop.) șoldiu, (fam.) șontâcăit, șovâlcăit. (Mers ~.)

ȘCHIOPĂTAT adj. (pop.) șoldiu, (fam.) șontîcăit, șovîlcăit. (Mers ~.)