Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru încăputare

ÎNCĂPUTÁ, încăputez, vb. I. Tranz. A pune căpute la încălțăminte; a căputa. – În + căpută.
încăputá vb., ind. prez. 1 sg. încăputéz, 3 sg. încăputeáză
ÎNCĂPUTÁ vb. a căputa, (înv. și reg.) a însura. (A ~ ciorapii, pantofii.)

încăputare dex online | sinonim

încăputare definitie

Intrare: încăputare
încăputare infinitiv lung