ȚĂRĂNÍE, (2) țărănii, s. f. 1. Condiția, starea, viața de țăran. Din țărănie întunecată, în condițiile sociale pe care le cunoaștem, de subt apăsările și opreliștile stăpînitorilor, răzbise troscotul acestui pămînt. SADOVEANU, E. 82. 2. Vorbă, expresie țărănească; (peiorativ) bădărănie, mojicie. Să audă urechile mele, în casa mea, țărăniile pe care... fiul tău le-a învățat. SADOVEANU, N. F. 7. Un boț cu ochi ce te găsești, o bucată de humă însuflețită din sat de la noi, și nu te lasă inima să taci; asurzești lumea cu țărăniile tale! CREANGĂ, A. 71.