Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 937651:

ȚINGĂNÍ, țingănesc, vb. IV. Intranz. (Despre clopote, p. ext. despre alte obiecte) A suna, a dăngăni. (Tranz. fact.) Ghebosul o țingăni (ghitara) de vreo două ori. D. ZAMFIRESCU, la TDRG. – Variantă: țăncăní vb. IV.

țăncănire dex online | sinonim

țăncănire definitie