ȚÎȘNÍT,-Ă, țișniți, -te, adj. Sărit, năpustit (undeva sau de undeva). ♦ (Adverbial) Cu presiune, împroșcînd la distanță. Scuipă țîșnit printre dinți și șterse moneda lichidă cu talpa. C. PETRESCU, Î. II 173.