Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 953382:
țârcotí, țârcotesc, vb. intranz. – (reg.) 1. A curge slab, a picura. 2. A plânge cu lacrimi. 3. A ploua mărunt. 4. A mulge ultimii stropi de lapte. – Din țârc (cf. alb. cërkë „strop”) (Scriban, MDA).
- sursa: DRAM 2015 2015
- permalink
țârcâire dex online | sinonim
țârcâire definitie
