Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 938037:

ȚURCÁNCĂ, țurcance, adj. f. (Rar, despre oi) Cu lînă țurcană. Turma sa de oi trece peste o mie de capete... parte țigăi și parte țurcance. I. IONESCU, D. 352.

țurcancă dex online | sinonim

țurcancă definitie