Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 734109:

țánțoș, -ă adj. (ung. cincos, șiret, perfid). Mîndru, plin de încredere, îngînfat: un bătăuș țanțoș. Adv. A călca țanțoș.

țanțoș dex online | sinonim

țanțoș definitie