Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 953069:

șuguí, șuguiesc, vb. intranz. – A glumi: „Eu cu mândra șuguiesc, / E gânde’ că o iubesc” (Ștețco, 1990: 276). – Din șagă „glumă” (< sl. šega, šuga) + suf. -ui (Șăineanu, Scriban, DEX, MDA).

șuguit dex online | sinonim

șuguit definitie

Creare CV Creare CV