Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 434660:

ștudiruí, ștudiruiésc, vb. IV 1. (înv. și reg.) a învăța, a studia. 2. (reg.; în forma: ștudurui) a se gândi, a reflecta, a chibzui.

ștudiruire dex online | sinonim

ștudiruire definitie