Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 955668:

ȘTÉMPEL, ștempele, s. n. 1. (Tipogr.) Vîrf de oțel gravat, cu care turnătorul de litere bate matrița în aramă. 2. (Regional) Pecete, ștampilă. – Variantă: ștémplu s. n.

ștemplu dex online | sinonim

ștemplu definitie