Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 286551:
șprițuà (a bea, a stropi) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șprițuiésc, imperf. 3 sg. șprițuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șprițuiáscă
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
șprițuire dex online | sinonim
șprițuire definitie
