Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 37553:

ȘERUÍ, șeruiesc, vb. IV. Tranz. A curăța resturile de carne de pe o piele jupuită, înainte de a o pune la argăseală; a descărna. – Din germ. scharren.

șeruire dex online | sinonim

șeruire definitie