ȘAHĂR-MÁHĂR, șahăr-mahăruri, s. n. (Argou, mai ales în expr.) A face (sau a umbla cu) șahăr-mahăr (sau mahărúri) = a face (mici) escrocherii, lucruri incorecte; a fi incorect, a înșela. Umblă cu dosare de șahăr-mahărurile care s-au făcut. PAS, Z. III 259.