Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 799250:
însuflețit a. 1. care are suflet sau vieață: ființe însuflețite; 2. fig. îmbărbătat.
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
însuflețit dex online | sinonim
însuflețit definitie
