Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 340144:
A ÎNFIRÁ înfír tranz. 1) rar (băsmăli, cămăși, bluze) A broda cu fir. 2) (fire toarse) A înfășura pe un mosor sau a face ghem; a depăna. /în + fir
- sursa: NODEX 2002
- permalink
înfira dex online | sinonim
înfira definitie
