Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 340126:
A ÎNFEUDÁ ~éz tranz. (popoare, țări, teritorii) A lua în stăpânire; a face să piardă independența; a supune; a înrobi. /<fr. inféoder, lat. infeodare
- sursa: NODEX 2002
- permalink
înfeudare dex online | sinonim
înfeudare definitie
