ÎNDUMNEZEÍT, -Ă, îndumnezeiți, -te, adj. (Livresc) Divin, dumnezeesc, minunat. Un suvenir, comoară de visuri fericite, De scumpe, și fierbinte, și dulce sărutări, De zile luminoase și îndumnezeite. ALECSANDRI, P. I 121.