împînzésc v. tr. (d. pînză). Întind ca o pînză, așez, rînduĭesc; desfășor: a împînzi armata pe cîmp. V. refl. Mă răspîndesc: o lumină lină se împînzi în dealurĭ și’n văĭ (Sadov. VR. 1911, 3, 336).