ÎMPÎCLÍT, -Ă, împîcliți, -te, adj. Acoperit cu pîclă, întunecat; mohorît. Observă neclintirea din fața Anei, ochii cu lucirea împîclită. C. PETRESCU, C. V. 360. Nu s-a priceput... să potolească vîntul cu vihor ce se lăsase pe Dunăre, la aceeași împîclită și viforoasă Rahovă. ODOBESCU, S. III 608.