Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
Definiția cu ID-ul 339551:
A ÎMBĂLSĂMÁ ~éz tranz. 1) (spații) A umple cu miros plăcut; a înmiresma; a parfuma. 2) (cadavre) A îmbiba cu balsam (pentru a preveni sau a întârzia putrezirea). /în + balsam
- sursa: NODEX 2002
- permalink
îmbălsămare dex online | sinonim
îmbălsămare definitie
