Definiția cu ID-ul 514325:
zăbálă (-le), s. f. –
1. Inel, frînă a calului. –
2. Spuzeală la colțul gurii. –
Var. Banat zobele.
Sl. ząbŭ „dinte”, prin intermediul
mag. zabola (Diez, Gramm., I, 446; Cihac, II, 539; Gáldi, Dict., 99).
Sb. zabala (Conev 103) pare a proveni din
rom. –
Der. zăbălos,
adj. (cu zăbale); înzabăla,
vb. (a pune zăbale; a domina, a stăpîni); zăbăluță,
s. f. (lănțișor de frîu). Pentru extensiunea lui zăbală „spuzeală” (
Olt.,
Munt.,
Dobr.)
cf. ALR, I, 27. –
Cf. zîmba, zimț.
Zăbală dex online | sinonim
Zăbală definitie