ZIMBERÉC, zimberecuri, s. n. (Învechit) Arc de ceasornic; fig. mașinărie. (Atestat în forma zimberechi) Cărnurile și sîngele ce mincăm ne întărită patimile, a căror întărîtare grăbind și iuțind zimberechiul vieții, nu mai poate omul trăi așa îndelung. CONACHI, P. 316. – Variantă: zimberéchi s. n.