ZICÁLĂ, zicale, s. f. 1. Zicătoare, proverb, maximă. Fierul să-l bați pînă-i cald! Asta-i zicala meșterilor fauri, observa Rafailă. SADOVEANU, P. M. 139. Iubea zicalele și proverbele romînești din care făcuse o imensă culegere. CAMIL PETRESCU, O. I 202. Se zice că nu e sat fără popă. Pesemne, cine-a făcut zicala asta n-a știut de Sărăceni. SLAVICI, O. I 56. 2. (Regional, rar) Cîntare dintr-un instrument muzical; cîntec (de joc). Diplașul... Cum zicala ș-o pornește, Tot omul se veselește. SEVASTOS, N. 286.