zeflemisi definitie

11 definiții pentru zeflemisi

ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. – Zeflemea + suf. -isi.
ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva); a batjocori. – Zeflemea + suf. -isi.
ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în rîs, în bătaie de joc, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva). Mihai era.zeflemisit cu vorba «poetul». CĂLINESCU, E. 24. Stelian Minea își spuse că reprezintă acum tipul desăvîrșit al ardeleanului rigid și solemn, cum îl zeflemiseau caricaturile și anecdotele timpului. C. PETRESCU, Î. II 214.
ZEFLEMISÍ, zeflemisesc, vb. IV. Tranz. A lua în râs, a ironiza (pe cineva sau ceva); a lua peste picior (pe cineva). – Din zeflemea.
zeflemisí (a ~) (ze-fle-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 zeflemisésc, imperf. 3 sg. zeflemiseá; conj. prez. 3 să zefleimiseáscă
zeflemisí vb. (sil. -fle-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. zeflemisésc, imperf. 3 sg. zeflemiseá; conj. prez. 3 sg. și pl. zeflemiseáscă
ZEFLEMISÍ vb. 1. v. ironiza. 2. v. batjocori.
A ZEFLEMISÍ ~ésc tranz. (persoane) A trata cu zeflemele; a lua în râs; a ironiza; a batjocori. /zeflemea + suf. ~isi
zeflemisì v. a lua în zeflemea, a lua peste picior. [Formațiune analogică].
zeflemisésc v. tr. (d. zeflemea). Sud. Ironizez, ĭaŭ în rîs.
ZEFLEMISI vb. 1. a ironiza, a persifla, (fig.) a împunge, a înțepa, a șfichiui, a urzica. (A ~ pe cineva într-un pamflet.) 2. a batjocori, a ridiculiza, (înv. și reg.) a măscări, (Transilv. și Mold.) a ciufuli, (înv. și pop. fig.) a spurca. (Toți îl ~.)

zeflemisi dex

Intrare: zeflemisi
zeflemisi conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
  • silabisire: ze-fle-