ZDROBÍ, zdrobesc, vb. IV. 1. Tranz. A strivi, a sfărâma. ♦ A nimici, a distruge. ♦ Fig. A mâhni, a supăra, a distruge sufletește. ♦ Refl. A se destrăma, a pieri. 2. Refl. Fig. (Reg.; despre oameni) A se strădui din toate puterile, a se frământa, a se agita; a se zbuciuma. – Din sl. sŭdrobiti.