ZALHANÁ, zalhanale, s. f. (Turcism) Abator. Se umplu de sînge de sus pînă jos. Așa plin, ca un parJagiu de la zalhana, se întoarse fuga la împăratul și spuse că a făcut o izbîndă mare. ISPIRESCU, L. 343. – Variantă: zahaná (PĂSCULESCU, L. P. 268) s. f.