zárzără f., pl. e (ngr. zérzalon, zerdali, d. turc. pers. zerdalu, prună galbenă [pers. zerd, galben, și alu, prună]; bg. zárzala. V. zerdiceaf). Mold. Munt. est. Poama zarzăruluĭ. Trans. Corcodușă. – Și -zară (Mold.), -zănă (Olt.), -zălă (Gorj), zărzălíe (Dolj, Meh. Serbia, după ngr. zarzalĭá. Cp. cu păpădie, străgălie). V. caisă.