Dicționare ale limbii române
zăpcì v. od. a executa pe cale administrativă, a asupri cu dări (vorbind de zapcii): să nu ne mai zăpcească NEGR. [Tras din zapciu].
- sursa: Șăineanu, ed. VI 1929
- permalink
2) zapciésc1 v. tr. (d. zapciŭ). Fam. Execut aspru ca să plătească. V. intr. Trăĭesc ca zapciŭ.[1]
- sursa: Scriban 1939
- permalink
zăpcésc, V. zapciesc.
- sursa: Scriban 1939
- permalink
zăpcire dex
Intrare: zăpcire
zăpcire
infinitiv lung
Intrare: zăpci
zăpci
verb
grupa a IV-a
conjugarea a VI-a
tranzitiv