YTÉRBIU s. n. Element chimic din familia pământurilor rare. – Din fr. ytterbium.

YTÉRBIU s. n. Element chimic din familia pământurilor rare. – Din fr. ytterbium.

ytérbiu [biu pron. biŭ] s. n., art. ytérbiul; simb. Yb

ytérbiu s. n. (-biu pron. -biu), art. ytérbiul; simb. Yb

ytérbiu s. n. [-biu pron. -bĭu], art. ytérbiul; simb. Yb

YTÉRBIU s.n. (Chim.) Element din familia pământurilor rare. [Pron. -biu. / < fr. ytterbium, cf. Ytterby – localitate în Suedia].

YTÉRBIU s. n. element metalic din grupa lantanidelor. (< fr. ytterbium)

YTÉRBIU n. Element chimic din grupa lantanidelor, cu caracter metalic. /< fr. ytterbium

*yttérbiŭ n. Chim. Un metal neizolat încă, presupus că se află în silicatele (gadolinită) de la Ytterby, în Suedia. Are o greutate atomică de 173. – Și terbiŭ.^[1]

Yb, simbol chimic pentru yterbiu.

YTÉRBIU (< fr. {i}; {s} Ytterby, localit. în Suedia) s. n. Element chimic (Yb; nr. at. 70, m. at. 173,04) alb-argintiu din grupa lantanidelor. A fost descoperit de J.C. Gallisard de Marignac în 1878.