*yttérbiŭ n. Chim. Un metal neizolat încă, presupus că se află în silicatele (gadolinită) de la Ytterby, în Suedia. Are o greutate atomică de 173. – Și terbiŭ.[1]
YTÉRBIU (< fr. {i}; {s} Ytterby, localit. în Suedia) s. n. Element chimic (Yb; nr. at. 70, m. at. 173,04) alb-argintiu din grupa lantanidelor. A fost descoperit de J.C. Gallisard de Marignac în 1878.