Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru xerografie

XEROGRAF├ŹE, xerografii, s. f. Procedeu de fotografiere folosit pentru reproducerea unor imagini ╚Öi documente, bazat pe impresionarea unei pl─âci electrizate acoperite cu un strat de material sensibil la lumin─â. ÔÇô Din germ. Xerographie, fr. x├ęrographie.
XEROGRAF├ŹE, xerografii, s. f. Procedeu de tipar folosit pentru reprezentarea unor imagini ╚Öi documente ╚Öi bazat pe impresionarea unei pl─âci electrizate acoperite cu un strat de material sensibil la lumin─â. ÔÇô Din germ. Xerographie, fr. x├ęrographie.
XEROGRAF├ŹE s. f. Procedeu de tipar la care se folose╚Öte, o pulbere ├«nc─ârcat─â cu electricitate, static─â.
xerograf├şe (-ro-gra-) s. f., art. xerograf├şa, g.-d. xerograf├şi; g.-d. art. xerograf├şei; pl. xerograf├şi, art. xerograf├şile
xerograf├şe (-ro-gra-) s. f., art. xerograf├şa, g.-d. xerograf├şi, art. xerograf├şei; pl. xerograf├şi, art. xerograf├şile
xerografi├í vb., ind. prez. 1 sg. xerografi├ęz, 3 sg. ╚Öi pl. xerografi├íz─â
xerograf├şe s. f. (sil. -gra-), art. xerograf├şa, g.-d. xerograf├şi, art. xerograf├şei; pl. xerograf├şi
XEROGRAF├ŹE s.f. (Poligr.) Procedeu de tipar la care se folose╚Öte o pulbere ├«nc─ârcat─â cu electricitate static─â. [Gen. -iei. / < germ. Xerographie, fr. x├ęrographie, cf. gr. xeros ÔÇô uscat, graphein ÔÇô a scrie].
XEROGRAFIÁ vb. tr. a multiplica prin xerografie. (< germ. xerographieren)
XEROGRAF├ŹE s. f. procedeu de copiat ╚Öi multiplicat, f─âr─â contact, prin impresionarea unei pl─âci acoperite cu un strat de material fotoconductor ╚Öi ├«nc─ârcate cu electricitate static─â. (< germ. Xerographie, fr. x├ęrographie)
XEROGRAF├ŹE f. poligr. Procedeu tipografic folosit pentru a reproduce unele imagini ╚Öi documente prin intermediul unui strat de material sensibil la lumin─â. [G.-D. xerografiei] /<germ. Xerographie
XEROGRAFI├ü, xerografi├ęz, vb. I. Tranz. A supune procesului de copiere un material tip─ârit, scris sau ilustrat de pe h├órtie sau film, ├«n care regiunile de pe suprafa╚Ťa unei coli albe corespunz─âtoare acelora ale originalului care se doresc a fi reproduse sunt sensibilizate prin ├«nc─ârcare electrostatic─â, a╚Öa ├«nc├ót, ├«n momentul ├«n care li se aplic─â un strat de r─â╚Öin─â colorat─â ├«nc─ârcat cu sarcin─â opus─â, doar regiunile ├«nc─ârcate ini╚Ťial re╚Ťin depunerea de r─â╚Öin─â care ulterior este integrat─â ├«n mod permanent ├«n coala alb─â. [ind. prez. 3 sg. ╚Öi pl. xerografi├íz─â] (cf. engl. xerography) [def. MW]
xerografi├í vb. I A fotografia (la xerox) ÔŚŐ ÔÇ×Mai multe c─âr╚Ťi pe care el credea c─â le de╚Ťine ├«n exclusivitate [...] xerografiindu-le ┬źsubversiv┬╗ ├«nainte de 1989.ÔÇŁ Lit. 3234/95 p. 2 (din xerografie)
XEROGRAF├ŹE (< xero- + gr. graphein ÔÇ×a scrieÔÇŁ) s. f. Procedeu de fotocopiere ├«n care transferul imaginilor se realizeaz─â prin intermediul for╚Ťei de atrac╚Ťie a sarcinilor electrice care ac╚Ťioneaz─â asupra unei ÔÇ×cerneli uscateÔÇŁ, tonerul. Este utilizat pentru fotocopiatoare (aparate Xerox), imprimante laser ╚Öi LED (cu diod─â emi╚Ť─âtoare de lumin─â). ├Än cazul fotocopiatoarelor de birou, documentul care urmeaz─â s─â fie reprodus este expus la lumin─â. Lumina este reflectat─â de por╚Ťiunile albe ╚Öi proiectat─â pe un tambur acoperit cu un material fotosensibil ╚Öi ├«nc─ârcat cu electricitate pozitiv─â. Sarcinile electrice sunt neutralizate de lumin─â, a╚Öa c─â se p─âstreaz─â doar acolo unde por╚Ťiunile ├«ntunecate (litere, desene etc.) nu au reflectat lumina. Tonerul, cu sarcin─â electric─â negativ─â, se ├«mpr─â╚Ötie pe suprafa╚Ťa tamburului ╚Öi ader─â la sarcinile pozitive r─âmase. Este introdus─â apoi foaia de h├órtie pe un suport ├«nc─ârcat electric, care atrage liniile de toner, transfer├óndu-le pe h├órtie. Pentru ca imaginea s─â se fixeze, h├órtia este ├«nc─âlzit─â ╚Öi presat─â. Pentru a ob╚Ťine o imagine complet─â, tamburul se rote╚Öte de mai multe ori. Procedeul a fost inventat de Chester Carlson ├«n 1938 ╚Öi pus la punct de compania Haloid din S.U.A., care a ├«nceput s─â comercializeze fotocopiatoare ├«n 1960, lu├ónd din 1961 denumirea de Xerox Corporation.
XERO- ÔÇ×uscare, ariditate; sec, arid, de╚ÖertieÔÇŁ. ÔŚŐ gr. xeros ÔÇ×dur, arid, secÔÇŁ > fr. x├ęro-, germ. id., it. id., engl. id. > rom. xero-. Ôľí ~bole (v. -bol), s. f. pl., plante anemocore sau dinamocore care ├«╚Öi r─âsp├«ndesc semin╚Ťele prin expulzare dup─â cr─âparea carpelelor uscate; ~carp (v. -carp), adj., cu fructe uscate; sin. xerocarpic; ~cazie (~chazie) (v. -cazie), s. f., r─âsp├«ndire a semin╚Ťelor prin uscarea ╚Öi ruperea pericarpului fructelor; ~cheilie (v. -cheilie), s. f., uscare a buzelor; ~cleistogamie (v. cleisto-, v. -gamie), s. f., cleistogamie ├«n condi╚Ťii de usc─âciune extrem─â; ~dermie (v. -dermie) s. f., boal─â congenital─â caracterizat─â prin usc─âciunea ╚Öi descuamarea pielii; ~fag (v. -fag), adj., care se hr─âne╚Öte cu alimente uscate; ~fagie (v. -fagie), s. f., regim alimentar bazat pe alimente uscate, seci; ~fil (v. -fil1), adj., (despre plante) care cre╚Öte pe terenuri uscate; ~filie (v. -filie1), adj., proprietate a organismelor xerofile; ~fite (v. -fit), adj., s. f. pl., (plante) care cresc pe locuri aride; ~fitic (v. -fitic), adj., adaptat la condi╚Ťii de sol cu umiditate sc─âzut─â; ~fob (v. -fob), adj., (despre plante) care nu poate tr─âi ├«n ╚Ťinuturi secetoase; ~geofite (v. -geo-, v. -fit), s. f. pl., 1. Plante la care stadiul de repaus biologic corespunde cu perioada de usc─âciune. 2. Plante care ├«n perioada de usc─âciune persist─â prin organele lor subterane; ~graf (v. -graf), s. n., aparat folosit ├«n xerografie; ~grafie (v. -grafie), s. f., procedeu de tipar la care se folose╚Öte o pulbere ├«nc─ârcat─â cu electricitate static─â; ~helofite (v. helo-1, v. -fit), s. f. pl., plante de mla╚Ötini caracterizate prin transpira╚Ťie pronun╚Ťat─â; ~higrobionte (v. higro-, v. -biont), s. f. pl., plante care nu pot suporta vreme ├«ndelungat─â lipsa apei; ~menie (v. -menie), s. f., apari╚Ťie a simptomelor organice ale perioadei menstruale, f─âr─â menstrua╚Ťie; ~morf (v. -morf), adj., (despre plante) adaptat la secet─â; ~morfie (v. -morfie), s. f., totalitate a adapt─ârilor morfologice ale plantelor la condi╚Ťiile de usc─âciune; sin. xeromorfoz─â, xeromorfism; ~morfoz─â (v. -morfoz─â), s. f., xeromorfie*; ~poiofil (v. poio-, v. -fil1), adj., care cre╚Öte pe p─â╚Öuni uscate; ~poiofite (v. poio-, v. -fit), s. f. pl., plante erbacee spontane, f─âr─â valoare economic─â, adaptate s─â tr─âiasc─â ├«mpreun─â cu plantele cultivate; sin. buruieni; ~spori (v. -spor), s. m. pl., spori usca╚Ťi, disemina╚Ťi pe timp secetos; ~stomie (v. -stomie), s. f., uscare a mucoasei bucale; ~term (v. -term), adj., (despre plante) adaptat la un climat uscat ╚Öi cald; sin. xerotermic; ~termic (v. -termic), adj., xeroterm*; ~termofil (v. termo-, -v. -fil1), adj., (despre plante) care suport─â bine climatul uscat ╚Öi cald; ~termofite (v. termo-, v. -fit), s. f. pl., plante care cresc ├«n zonele cu climat cald ╚Öi uscat.

Xerografie dex online | sinonim

Xerografie definitie

Intrare: xerografia
xerografia conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: xerografie
xerografie substantiv feminin
  • silabisire: -ro-gra-