X, x, s. m. 1. A douăzeci și noua literă a alfabetului limbii române. 2. Sunet notat cu această literă, care redă pe cs (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe gz (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.). ♦ Simbol matematic pentru numărul 10 în sistemul roman de scriere a numerelor. ♦ (Fiz.; în sintagma) Radiație (sau raze) X = radiație de natură electromagnetică de mică lungime de undă, care impresionează placa fotografică. [Pr.: ics. – Pl. și (1, n.) x-uri]
ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece și care se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arată o cantitate mare nedeterminată) Zeci de oameni. ◊ Expr. A avea zece vieți, se spune când cineva scapă cu viață din situații primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ◊ (Substantivat) Scrie un zece pe tablă. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De zece ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Plecau câte zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci până la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei. – Lat. decem.
X s. m. invar. A douăzeci și noua literă a alfabetului limbii române; sunet notat cu această literă, care redă pe cs (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe gz (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.). ♦ Simbol matematic pentru numărul 10 în sistemul roman de scriere a numerelor. ♦ (Fiz.; în sintagma) Radiație (sau raze) X = radiație de natură electromagnetică de mică lungime de undă, care impresionează (2) placa fotografică. [Pr.: ics]
ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece și care se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arată o cantitate mare nedeterminată) Zeci de oameni. ◊ Expr. A avea zece vieți, se spune când cineva scapă cu viață din situații primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ◊ (Substantivat) Scrie un zece pe tablă. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ◊ (Intră în componența num. adverbial) De zece ori. ◊ (Precedat de „câte”, intră în componența num. distributiv) Plecau câte zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci până la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei. – Lat. decem.
X s. m. invar. A douăzeci și șasea literă a alfabetului, numită ics; redă pe «cs» (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca «explozie», «expoziție» etc.) sau pe «gz» (în cuvinte ca «exemplu», «examen» etc.). Raze X v. rază.
ZÉCE, zeci, num. card. 1. Numărul care, în numărătoare, are locul între nouă și unsprezece. Plecat-am nouă din Vaslui Și cu sergentul zece. ALECSANDRI, P. III 436. Ce sînt zece? De zece nu mai trece! TEODORESCU, P. P. 256. Tu cu cîți te-ai sărutat?... Cu zece. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 403. (Adjectival) Ah, de ce n-am zece vieți, Să te cînt, natură! IOSIF, P. 61. Lega paraua cu zece noduri și tremura după ban. CREANGĂ, P. 3. Dați la pămînt zece stejari de cei mai groși. ALECSANDRI, T. I 442. (Eliptic, subînțelegîndu-se ora, ziua, anul etc. sau orice altă dată care este reprezentată prin acest număr) E așteptat azi la zece la planificare. BARANGA, I. 186. ◊ Expr. A avea zece vieți, se spune cînd cineva scapă cu viață din situații primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. Am să vă spun un secret, zise necunoscutul. – Vorbiți, i-am zis, ascultînd cu zece urechi. NEGRUZZI, la TDRG. ◊ (Formînd numeralul adverbial corespunzător) În turn ciocanul geme de zece ori în clopot. COȘBUC, P. II 189. ♦ (Familiar, cu valoare de num. ord.) Al zecelea. Etajul zece. ♦ (Substantivat, la pl., uneori în legătură cu «mii», «milioane») Număr mare, nedeterminat. Zeci de perechi de ochi negri... îl priveau în tăcere. DUMITRIU, N. 8. Zecile de perechi bat someșana. REBREANU, I. 12. Manon, Manon? de ce-ai lăsat pe lume Atîtea zeci de mii de strănepoate? TOPÎRCEANU, B. 60. Piereau oamenii cu zecile. CARAGIALE, O. III 195. 2. Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece pînă la nouăsprezece. 2. (La pl.) Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse de la douăzeci pînă la nouăzeci și nouă. 3. (Substantivat) Monedă valorînd a zecea parte dintr-un leu. Dacă arunci un cinci ori un zece, popa te înjură. STANCU, D. 33. ♦ Carte de joc, zar etc., marcate cu zece puncte. Puse ultima, carte... un zece de pică. DUMITRIU, B. F. 37. ♦ Număr de puncte (reprezentînd cea mai mare notă) prin care se notează răspunsurile elevilor la școală. Premiantul întîi la toate. Zece la teză, zece la oral. C. PETRESCU, Î. II 127. ♦ Cifră care notează grafic numărul zece. – Pl. și: (rar) zeciuri.
X s. m. invar. A douăzeci și șasea[1] literă a alfabetului, numită „ics”; redă pe „cs” (la începutul cuvintelor sau în cuvinte ca „explozie”, „expoziție” etc.) sau pe „gz” (în cuvinte ca „exemplu”, „examen” etc.). ♦ Simbol matematic pentru cifra[2] 10.[1]
ZÉCE, zeci, num. card. 1. Număr care are în numărătoare locul între nouă și unsprezece; se indică prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Ora zece. ◊ (Substantivat) A luat un zece la matematică. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. 2. (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece până la nouăsprezece) Cincisprezece. ♦ (Intră în compunerea numeralelor cardinale compuse, de la douăzeci până la nouăzeci și nouă) Patruzeci și trei. – Lat. decem.
x [cit. ics] s. m. / s. n., pl. x / x-uri
*zéce (mulțime de zece elemente) s. f.
zéce num.; 1O / X
*zéce (notă) s. m.
zeci s. f. pl. (primele ~ de dolari)
X, x s. m. invar. [cit. ics] („semne de forma literei” s. n., pl. x-uri)
zéce num., pl. zeci
CELE ZECE PORÚNCI s. (BIS.) decalogul (art.).
ZÉCE s. (reg.) zecer. (A luat un ~ la română.)
zéce num. – Număr între nouă și unsprezece. – Mr. dzațe, megl. zeți, istr. zece. Lat. dĕcem (Pușcariu 1934; REW 2497), cf. vegl. dik, it. dieci, prov. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, port. dez. Intră în comp. tuturor unităților de zece: douăzeci, treizeci etc. – Der. zecilea (var. zecelea), num. ord. (care se află între al nouălea și al unsprezecelea); zecime, s. f. (a zecea parte); azeace, s. f. (înv., dijmă, zeciuială); zeciuială (var. zăciuială), s. f. (dijmă); zeciuitor, s. m. (persoană care dijmuiește); înzeci, vb. (a multiplica cu zece); zecimal, adj., format după fr. décimal.
ZÉCE2 ~i m. 1) Număr constând din zece unități. 2) Cifra 10 sau X. 3) Obiect marcat cu această cifră. /<lat. decem[1]
ZÉCE1 ~i num. card. 1) Nouă plus unu. 2) (cu valoare de num. ord.) Al zecelea; a zecea. /<lat. decem
X m. 1. a 23-a literă a alfabetului, figurează inițial numai în câteva vorbe și nume proprii străine; 2. cifră romană în valoare de 10; 3. semn algebric pentru cantitatea necunoscută: razele X. V. rază.
zece num. nouă plus una. [Lat. DECEM].
x m. (pron. ics, pl. icșĭ). O literă de origine grecească adoptată de Romanĭ și transmisă nouă. Se întrebuințează îld. cs, care-l poate înlocui, precum: Alexandri saŭ (cum se iscălea el) Alecsandri. Ca cifră latină, înseamnă 10, ĭar ca semn algebric, „necunoscut, neștiut, nedescoperit” (vsp. xei, pron. șei, d. ar. șai, lucru). Fig. Iron. Un X, un ilustru necunoscut.
zéce num. (lat. dĕcem, it. dieci, pv. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, pg. dez). De doŭă orĭ cincĭ: amîndoŭă mînile aŭ la un loc zece degete. Fig. Mult: ĭ-am spus de zece orĭ, și tot nu înțelege.
CELE ZECE PORUNCI s. (BIS.) decalogul (art.).
ZECE s. (reg.) zecer. (A luat un ~ la română.)
GRUPUL CELOR 10 (Clubul de la Paris), denumire unanim acceptată pentru întâlnirile anuale ale miniștrilor de Finanțe din cele 10 state industrializate (Belgia, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia, S.U.A. și Elveția, cu statut de observator), reprezentând, de facto, autoritatea superioară în F.M.I. Aceste întâlniri au ca scop analizarea sistemului monetar internațional și pregătirea reformelor care se impun, acordarea de sprijin financiar țărilor care aparțin Grupului, menținerea, la dispoziția F.M.I., a unui fond de 6 miliarde dolari pentru echilibrarea sistemului monetar internațional.
MALCOLM X (pseud. lui Malcolm Little, zis ~) (1925-1965), om politic și militant religios american. Orator strălucit. A aderat la mișcarea negrilor musulmani (1952), devenind exponentul său principal. În 1964 fondează mișcarea „Organizația unită afro-americană”, bazată pe o ideologie extremistă. Asasinat. Memorii.
X s. m. invar. 1. A douzeci și noua literă a alfabetului limbi române; reprezintă un grup consonantic alcătuit din o velară și o frictivă. 2. Simbol pentru cifra romană cu valoarea 10. 3. Radiație (sau raze) X = radiație electromagnetică de mică lungime de undă, situată în spectru între radiațiile ultraviolete și radiația y; este produsă prin tranzițiile electronilor de pe păturile apropiate de nucleele atomice ale elementelor grele în urma frânării unor particule cu energie cinetică mare (ex. electroni) sau a altor procese de excitare. R. X. este penetrantă, ionizantă și impresionează placa fotografică; este folosită în medicină pentru stabilirea diagnosticului (radiografiere, radioscopie, tomografiere, scintigrafie etc.) sau terapeutic, precum și în ind., pentru a constata defecte de structură; în doze mari are caracter nociv. A fost descoperită de W. Röntgen în 1895; el a numit-o r.x. deoarece nu-i cunoștea natura. Sin. radiație (sau raze) Röntgen. 2. (GENET.) Cromozomul X = cromozom care intervine în determinarea sexului; la om și la multe alte animale doi cromozomi X determină sexul feminin, pe când cariotipul XY determină sexul masculin. Înclude însă și diverse alte gene care nu au legătură cu sexul; prezența acestora pe cromozomul X explică faptul că unele boli ereditare se transmit prioritar la unul dintre sexe. De ex. hemofilia și daltonismul îi afectează în special pe bărbați, care pot primi cromozomul X cu alelă anormală de la mama purtătoare (la care însă prezența celuilalt cromozom X, normal, împiedică manifestarea tulburării respective). Prezența unuia sau mai multor cromozomi X supranumerari poate provoca diverse anomalii, ca de ex. sindromul Klinefelter (cu cariotip XXY). Lipsa unui X (cariotip XO) determină la femei sindromul Turner.
Abutilon x hybridum hort. Hibrid cu flori albe, galbene, aurii, roz, roșii. Frunze verzi, mari. Plante viguroase, laxe, ușor ramificate (Pl. 1, fig. 3).
Aesculus x carnea Hayne (A. hippocastanum x A. pavia; syn. A. rubicunda Loisel.). Hibrid ce înflorește primăvara-vara. Flori roz, în paniculă. Rezistent la ger,; înalt de pînă la cca 20 m, lujeri gri-gălbui, pubescenți, muguri cleioși. Frunze (scurt-pețiolate) cu 5-7 foliole. Fruct, pînă la 4 cm diametru, cu ghimpi mici (Pl. 3, fig. 17).
Anemone x fulgens (DC.) Gay (A. hortensis X A. pavonina). Hibrid care înflorește primăvara. Flori (foliole peste 15) stelate, stacojii, stamine violete-închis cu centrul negru, cu diametrul pînă în 8 cm, pe tije înalte pînă la 0,30 m, dispuse terminal. Frunzele involucrului sesile, oblonge, întregi sau puțin incise.
Arbutus x andrachnoides Link (A. andrachne X A. unedo). Hibrid care înflorește toamna. Flori în raceme mari, albe-roz. Arbore pînă la 12 m înălțime, cu scoarță roșcată. Frunze persistente, ușor-dentate. Fructe pendente.
Aster x frikartii Frikart. (A. amellus x A. thomsonii). Hibrid care înflorește vara-toamna. Flori (radiale, albastre, cele centrale, oranj-gălbui) dispuse în calatidii mari. Frunze oblonge, verzi-închis, aspre. Plantă înaltă pînă la 75 cm.
Begonia x duchartrei Bruant. Specie hibridă, ramificată, pubescentă, cu frunze ovat-lunguiețe, cca 15 cm lungime, 5 cm lățime, vîrf scurt, ascuțit, la bază asimetric-cordiforme, slab-lobate, cu partea inferioară de culoare roșie iar cea superioară pubescentă, verde-intens, pețioli pubescenți de cca 6,5 cm lungime. Flori mari, albe, avînd la exterior peri aspri, roșii, dispuse cîte 3 în inflorescențe.
Begonia x tuberhybrida Voss. Specie hibridă cu tuberculi (cca 4-10 cm diametru) rotunzi, cărnoși. Tulpini (cca 40 cm înălțime) cărnoase. Frunze mari, dințate, puțin păroase. Florile sînt în general în grupe de 3, clin care 2 laterale, femele și una centrală, mai mică, masculă. Pentru a avea flori mari, primii boboci se îndepărtează. Această operație se repetă pe măsură ce planta se mărește. Florile, cu o variată gamă de culori, de la roz pastel pînă la roșu-închis, oranj, alb, galben. Ele pot fi: mari (cca 20 cm diametru) și simple (B. x tuberhybrida Gigantea cu formele: Cristata, are pe petale creșteri în formă de creastă Papilio, cu petale striate; Marmorata, petale marmorate; Crispa, petalele au marginile fimbriate și ondulate; Fimbriata, petale franjurate și Marginata); mari și semiînvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Dublex cu forma Narcissiflora); mari și învoalte (B. x tuberhybrida Gigantea – Plena, cu formele Camelliaeflora și Rosaeflora); mijlocii, cca 7 cm diametru (B. x tuberhybrida Multiflora – Maxima sau Floribunda); cu flori mici, cu diametrul de cca 4 cm (B. x tuberhybrida Multiflora) și cu flori pendente cu diametrul de 5-7 cm (B. x tuberhybrida Flore – Plena Pendula) (Pl. 11, fig. 66; pl. 12, fig. 67).
Berberis x lologensis Sandwith. Hibrid rezultat din B. darwinii și B. linearifolia. Înflorește primăvara. Flori dispuse în ciorchini mari, de culoare galben-oranj, cu calități superioare față de părinți.
Berberis x stenophylla Lindl. (B. darwinii x B. empetrifolia). Arbust hibrid (peste cca 1,6 m înălțime) cu ramuri pendente și frunze persistente. Flori galben-oranj-pal. Înflorește primăvara.
Buddleja x weyeriana Weyer (B. davidii x B. globulosa). Specie hibridă care înflorește vara. Flori galbene-gri sau violete, în ciorchine compact, în formă de minge. Arbust mai puțin viguros decît părinții.
Ceanothus x delilianus Spath. (C. americanus x C. coeruleus). Specie hibridă ce înflorește vara. Flori bleu-mov. Frunze caduce. Se taie puternic primăvara, înainte de apariția noilor lăstari.
Chaenomeles x superba Rehd. (C. japonica x C. speciosa). Hibrid cu flori oranj-strălucitor (Pl. 19, fig. 108).
Cistus x purpureus Lam. (C. ladaniferus x C. villosus). Specie care înflorește vara. Flori mari, roz-închis cu pete purpurii la baza fiecărei petale, sezon lung de înflorire. Frunze cca 5,5 cm lungime. Arbust, cca 2 m înălțime.
Clematis x jackmanii Th. Moore (C. lanuginosa x viticella), « Curpen de grădină ». Specie care înflorește vara-toamna. Flori (cca 14 cm diametru) lung-pedunculate, albe, roz, mov, albastre, violacee, purpurii, solitare sau cîte cca 5 pe ramuri scurte. Frunze simple sau de 2 ori trifoliate, tulpinale. Plantă urcătoare, cca 4,5 m înălțime.
Crinum x powellii hort. (C. bulbispermum x C. moorei). Hibrid, care înflorește vara tîrziu. Flori roz sau albe, 10 cm, lungime, ușor atîrnînde, în umbelă, cîte 6-8, pe o tulpină de 60-90 cm, deschizîndu-se succesiv. Frunze verzi-deschis, în formă de săgeată.
Cytisus x beanii Nichols. (C. ardoinii x C. purgans). Hibrid care înflorește primăvara. Flori galbene ce acoperă toată planta. Arbust de 40-45 cm înălțime. Frunze păroase, nedivizate. Rezistă bine peste iarnă, în grădini.
Cytisus x kewensis Bean (C. ardoinii x C. multiflorus). Hibrid care înflorește primăvara. Flori albe-gălbui. Plantă de cca 90 cm înălțime, foarte mult întinsă în lățime. Recomandat pentru grădinile alpine, după înflorire se fac tăieri serioase.
Cytisus x praecox Bean (C. multiflorus x C. purgans). Hibrid care înflorește primăvara timpuriu, abundent. Flori galbene-crem cu miros neplăcut. Plantă (cca 2 m înălțime) sub formă de tufă globuloasă, foarte ramificată cu lăstari verzi, subțiri, ascendenți. Frunze liniar-lanceolate, mici, caduce.
Daphne x burkwoodii Burkw. (D. caucasica x D. cneorum). Hibrid care înflorește vara, timpuriu. Flori roz-bleu-pal în ciorchini, parfumate. Se pretează bine pentru gardurile vii. Este un hibrid semipersistent, cu creștere rapidă, cca 0,90-1 m înălțime.
Deutzia x lemoinei Lemoine (D. gracilis x D. parviflora). Hibrid care înflorește în mai-iun. Flori albe, simple, dispuse în raceme. Ramuri subțiri, arbust cca 1 m înălțime. Plantată la ghivece sau lăzi, se forțează foarte bine în sere sau în camere încălzite.
Elaeagnus x ebbingei Boom (provine din E. viacrophylla x E. pungens). Specie hibridă euflori galbene, mici, în ciorchini. Frunze mari, eliptice, scurt-pețiolate, verzi-lucioase, pe dos ruginii. Arbust cca 2,80 m înălțime.
Eranthis x tubergenii hort. (E. cilicica x E. hyemalis). Hibridul dintre aceste două specii (forma cea mai bună) este mai înalt, cu flori mai mari, globuloase, galbene-aurii.
Erica x willmorei Knowl. et Westc. (syn. E. willmoreana hort.). Hibrid foarte florifer, înflorește primăvara. Flori tubulare, roz-roșietice. modificată
Eryngium x oliverianum Delar. (E. giganteum x planum). Hibrid care înflorește în mai-iun. Flori albastre-închis, dispuse în capitule prevăzute cu, involucru în formă de rozetă. Frunze albăstrui-metalice.
Forsythia x intermedia Zab. (F. suspensa x viridissima). Hibrid care înflorește primăvara. Flori galbene-închis, mari, numeroase. Arbust de cca 2,80 m înălțime. Frunze oblong-ovate, cca 11 cm lungime. Ramuri drepte, la noduri măduva este întreagă, între noduri este lamelară sau lipsește. Are o mulțime de varietăți cu înflorire abundentă, ramuri erecte sau arcuite etc.
Fuchsia x hybrida Voss (syn. F. speciosa hort.). Plantă sub formă de arbust, (cca 60-100 cm înălțime). Se cultivă în seră, la 12-13°C. Frunze, ovate. Înflorește vara. Flori, (caliciul cu 4 sepale susține corola) în diferite combinații de roșu, alb, purpuriu etc. Este obținută prin încrucișarea mai multor specii ale cărei soiuri se caracterizează prin variabilitatea coloritului frunzelor (panașate alb cu roz), a învelișurilor florale, (caliciu și corolă roz-roșii, carmin, portocalii etc., caliciul alb și corolă roz, roșie, violetă etc., corolă purpurie, tub și sepale roșii, corola purpuriu-închis, sepale albe etc.), a taliei (pitice, mijlocii etc.).
Gazania x splendens hort. Hibrid care înflorește vara-toamna. Florile din mijlocul inflorescenței galbene, tubuloase, cele marginale ligulate, galbene-portocalii cu un cerc negru la bază, în capitule terminale, solitare. Frunze radicale în rozetă, spatulate, întregi sau lobat-sectate, verzi. Plantă, cca 25 cm înălțime, în formă de rozetă. Are o mulțime de soiuri cu flori albe, roz, bronz și panașate (Pl. 36, fig. 208).
Heuchera x brizoides Lemoine (H. americana L. x H. sanguinea Engelm.). Hibrid cu flori roșii-sîngerii, dispuse într-o inflorescență de cca 65 cm lungime cu flori numeroase, mari. Tufe voluminoase cu frunze mari.
Lilium x parkmannii T. Moore (L. speciosum x L. auratum). Specie hibridă care înflorește vara. Flori mari, 20-32 cm diametru, albe cu pete carmin, antere roșii. Plantă înaltă de 2 m, frunze ovate cu pețiol scurt, 5 nervuri.
Lilium x testaceum Lindl. (L. candidum x L. chalcedonicum). Hibrid care înflorește vara. Flori (foliolele perigonului rulate în afară, galbene, stamine albe, antere roșii-oranj), 12, în umbelă, pe o tulpină înaltă pînă la 2 m. Frunze oblong-lanceolate, acuminate. Bulb mare, rotund, albicios.
Lonicera x americana (Mill.) K. Koch (L. caprifolium x L. etrusca). Hibrid care înflorește vara. Flori albe-gălbui, la exterior cu roz, lungi pînă la 9 cm, verzi-închis, pe partea inferioară albăstrui, punctate la vîrf. Arbust agățător, viguros. Fructe roșii.
Lonicera x brownii (Regel) Carr. (L. hirsuta x L. serpervirescens). Hibrid ce înflorește vara. Flori tubulare (corolă bilabiată), roșii-portocalii, dispuse în ciorchine mari. Arbust pentru ziduri în zone cu climat blînd.
Lychnis x haageana Regel (L. coronata var. sieboldii x L. fulgens). Hibrid care înflorește vara-toamna. Flori roșii-sîngerii și roz-portocalii cu caliciul și pedunculul păroase. Frunze ovate sau ovat-oblonge, ascuțite. Plantă perenă.
Magnolia x soulangiana Soul.-Bod. (M. denudata x M. liliiflora). Hibrid care înflorește primăvara. Flori albe, purpurii, cu sau fără miros, cu diametrul de cca 9 cm, baza în formă de cupă, erecte. Frunze invers-ovate, lungi de cca 13 cm, pubescente, caduce. Arbust sau arbore pînă la 7 m înălțime.
Moltkia x intermedia Sunderm (M. petraea x M. suffruticosa). Hibrid care înflorește vara. Flori albastre, tubulare, pendente.Frunze liniare. Plantă perenă de rocărie, înaltă de cca 25 cm, cu tulpini erbacee, erecte.
Nepeta x faassenii Bergm. (N. mussinii x N. nepetella; syn. N. mussinii hort.). Hibrid ce înflorește primăvara tîrziu – începutul toamnei. Flori albastre-violete, lavand. Frunze lanceolate, scurt-pețiolate, mici, argintii, serate. Plantă perenă.
Petunia x hybrida Vilm. Hibrid obținut din încrucișarea speciilor P. axilaris și P. violacea. Are un număr foarte mare și variat de forme și soiuri. înflorește vara. Flori (tubul corolei larg, spre vîrf dilatat, caliciu de 2 ori mai scurt decît tubul) divers colorate: roz, albe, roșii, ciclamen, cărămizii, galbene, crem, albastre și violete. Se seamănă în seră, în febr. și se plantează în mai, în aer liber. Frunze ovate, glanduloase. ’Nana Compacta’ are tufe compacte, cu talie mică, 20-30 cm înălțime și flori simple, mici. ’Pendula’ cu soiuri caracterizate prin ramuri lungi de 75-80 cm, tîrîtoare, destinate mai ales jardinierelor de pe balcoane și etajerelor de pe culoare, săli de clasă, cămine culturale etc. ’Grandiflora’ cuprinde soiuri de talie mare, cea 50 cm, cu flori mari, simple, cu marginile corolei întregi și ușor ondulate. ’Grandiflora Nana’ cuprinde soiurile ale căror plante au tufe înalte de 25-30 cm, cu florile divers colorate. ’Fimbriata’, înaltă de 80 cm, cu flori mari, simple și marginile petalelor fimbriate. ’Fimbriata Nana’ are 30 cm înălțime. ’Superbissima’, soiurile acestei grupe au o talie pînă la 80 cm, flori mari, simple, ondulate, cu gîtul pîlniei nervat, frunze cărnoase, groase și rotunde. ’Superbissima Nana’ poate atinge doar înălțimi ce nu pot depăși 45 cm. ’Plena’, cu soiuri caracterizate prin tufe ramificate, compacte, flori mari, învoalte franjurate.
Philadelphus x lemoinei Lemoine. (R. microphyllus x P. coronarius). Hibrid cu flori foarte parfumate, albe-crem, cca 2 cm diametru, singulare. Frunze alungit-eliptice, marginea întreagă, pe partea inferioară pieloase, pe cea superioară glabre, lucioase, cca 3,5 cm lungime, scurt-pețiolate. Arbust de cca 1,5 m înălțime.
Platanus x acerifolia (Ait.) Willd. (P. occidentalis x P. orientalis). Hibrid cu fructe sferice, deseori cîte 2, mai rar 1 sau 3, atîrnînde pe un peduncul lung, comun. Frunze lung-pețiolate, pînă la cca 25 cm lățime, palmat-lobate, 3-5 lobi triunghiulari, dințați. Lamina frunzei trunchiată sau corelată la bază. Arbore pînă la 35 m înălțime, trunchi drept, ritidom ce se exfoliază în plăci mari. Ramuri întinse dîndu-i coroanei o formă largă. Lujeri glabrii, geniculați, muguri conici, alterni (Pl. 59, fig. 338).
Prunella x webbiana Paul (P. grandiflora x P. hastifolia). Hibrid care înflorește vara. Flori roz-purpur în spice scurte (cca 30 cm). Frunze verzi-închis, ovate, uneori dințate pe margini.
Rosa x alba L., « Trandafir alb » (R. corymbifera x R. gallica). Hibrid ce înflorește primăvara-vara. Flori albe, roze sau roșii, duble, semiînvoalte, pînă la 8 cm diametru, mirositoare, sepale prelung-aseuțite, penat-partite, reflexe. Foliole, 5-7, lat-eliptice, pe partea inferioară îndesuit-păroase, sure, pe cea superioară slab-păroase, verzi-albăstrui, dințate pe margini. Arbust cu tulpină erectă, glabră, 1-2 m înălțime, ramuri glabre, spinoase. Fruct ovat, roșu. Are numeroase soiuri.
Spiraea x arguta Zabel. (S. multiflora x S. thunbergii). Hibrid care înflorește primăvara înainte de înfrunzire, foarte bogat. Flori albe-imaculat, mici, la subsuoara frunzei pe ramuri dese, lungi și subțiri, arcuit-pendente, în raceme umbeliforme. Frunze ovat-alungite, pînă la 4 cm lungime, ascuțit-serate. Arbust pînă la 2 m înălțime sub formă de tufă.
Spiraea x bumalda Burvenich (S. albiflora x S. japonica). Specie hibridă care înflorește vara. Flori albe sau rozee, dispuse într-o inflorescență sub formă de corimb compus. Frunze ovat-lanceolate, ascuțite, dublu-serate, caduce, pe ramuri tinere, glabre. Arbust scund, pînă la 0,80 m înălțime, cu lujeri glabri (Pl. 68, fig. 384).
Spiraea x vanhouttei (Briot) Zabel (S. cantoniensis x S. trilobata). Hibrid care înflorește primăvara-vara. Flori albe-imaculat, mici (staminele la maturitate mai scurte decît petalele, sepale la maturitate erecte) în corimbe, cu numeroase flori laterale. Frunze rombic-ovate (pînă la 5 lobi), cca 3,5 cm lungime, la bază rotunjite și întregi, îngustate în pețiol, iar de la mijloc spre vîrf dentate, pe fața inferioară glauce, pe cea superioară, verzi, toamna roșii-ruginii. Arbust sub formă de tufă deasă, viguroasă, cu ramuri arcuit-pendente, pînă la 2 m înălțime (Pl. 69, fig. 386).
Streptocarpus x hybridus hort. Hibrid care înflorește vara. Flori tubulare, 5 cm lungime, cîteva pe o tulpină 23-25 cm înălțime, roșii, purpurii, aîbastre-lila și albe. Frunze mari, oblonge, fără pețiol. Iarna se țin la 10°C. Are numeroase soiuri (Pl. 70, fig. 390).
Syringa x chinensis Willd. (S. persica x S. vulgaris). Hibrid care înflorește primăvara. Flori odorante, purpur-lila, corolă cu lobii ascuțiți și plani. Frunze ovat-lanceolate, pînă la 8 cm lungime, ascuțite. Arbust, cca 3 m înălțime.
Syringa x persica L. (S. afghanica x S. laciniata). Hibrid care înflorește primăvara-vara. Flori purpur-lila, odorante (corolă 1 cm lungime cu lobii înguști), dispuse în număr redus, în panicule de pînă la 8 cm lungime. Frunze lanceolate, la bază cuneate, pînă la. 6 cm lungime, pețiol cca 1 cm lungime. Arbust cca 2 m înălțime, cu ramuri rotunde, curbate. Fructul, capsulă pînă la 1 cm lungime, muchiată.
Tilia x europaea L. (T. cordata x T. platyphyllos; syn. T. vulgaris Hayne; T. hollandica K. Koch). Specie hibridă care înflorește vara. Flori gălbui, parfumate, dispuse în cime, la vîrful unui peduncul lung. Frunze pubescente, pe partea inferioară verzi-deschis la întretăierea nervurilor, iar pe cea superioară verzi-închis, glabre, alterne, cordiforme, scurt-pețiolate. Arbore, pînă la 40 m înălțime, coroană piramidală. Fruct rotunjit, pubescent, cu coaste.
Verbena x hybrida Voss. Specie hibridă care înflorește vara-toamna. Flori numeroase, variat colorate, dispuse, cîte 30, în spice dense, umbeliforme. Frunze oblonge sau ovat-oblonge, obtuze, dentate, pînă la 35 cm lungime, evident nervate, pețiolate, lobate la bază. Plantă, 0,50 m înălțime, repent-ascendentă, cu ramificațiile de la bază patrunghiulare.
Viburnum x bodnantense Aberconway (V. fragrans x grandiflorum). Hibrid care înflorește iarna-primăvara-toamna. Flori albe, tubulare, foarte parfumate. Frunze lanceolate, caduce. Plantă pînă la 3 m înălțime. modificată
Viola x wittrockiana Gams (syn. V. tricolor hort.; V. tricolor var. maxima hort.), « Pansea ». Hibrid obținut prin încrucișarea speciilor: V. altaica Ker-Gawl., V. tricolor L. și V. lutea Huds. înflorește în mart.-oct., primăvara-toamna. Flori așezate la subsuoara frunzelor, terminal, pe pedunculi lungi și drepți, petalele pot fi unicolore, bicolore, panaște, striate sau cu macule mari, mai închise decît fondul. Plantă bienală cu tulpină ramificată de jos, terminată printr-o floare, pînă la 0,30 m înălțime, garnisită cu frunze denticulate, cele superioare oblong-lanceolate, cele inferioare de la ovat- rotunde la cordiforme, prevăzute cu 2 stipele mari, foliacee, penat-fidate.
a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit.
a mânca cât doi / cât șapte / cât zece expr. a mânca foarte mult.
piua zece-zece! expr. folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea definitivă a unui joc.

x dex

Intrare: x
x substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronunție: ics
Intrare: zece
zece 1 s.n. substantiv neutru numeral cardinal
x substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronunție: ics
zece 2 s.f. substantiv feminin numeral cardinal
Intrare: Spiraea x bumalda
Spiraea x bumalda   nomenclatura binară
Intrare: Abutilon x hybridum
Abutilon x hybridum   nomenclatura binară
Intrare: Aesculus x carnea
Aesculus x carnea   nomenclatura binară
Intrare: Anemone x fulgens
Anemone x fulgens   nomenclatura binară
Intrare: Arbutus x andrachnoides
Arbutus x andrachnoides   nomenclatura binară
Intrare: Aster x frikartii
Aster x frikartii   nomenclatura binară
Intrare: Begonia x duchartrei
Begonia x duchartrei   nomenclatura binară
Intrare: Begonia x tuberhybrida
Begonia x tuberhybrida   nomenclatura binară
Intrare: Berberis x lologensis
Berberis x lologensis   nomenclatura binară
Intrare: Berberis x stenophylla
Berberis x stenophylla   nomenclatura binară
Intrare: Buddleja x weyeriana
Buddleja x weyeriana   nomenclatura binară
Intrare: Ceanothus x delilianus
Ceanothus x delilianus   nomenclatura binară
Intrare: Chaenomeles x superba
Chaenomeles x superba   nomenclatura binară
Intrare: Cistus x purpureus
Cistus x purpureus   nomenclatura binară
Intrare: Clematis x jackmanii
Clematis x jackmanii   nomenclatura binară
Intrare: Crinum x powellii
Crinum x powellii   nomenclatura binară
Intrare: Cytisus x beanii
Cytisus x beanii   nomenclatura binară
Intrare: Cytisus x kewensis
Cytisus x kewensis   nomenclatura binară
Intrare: Cytisus x praecox
Cytisus x praecox   nomenclatura binară
Intrare: Daphne x burkwoodii
Daphne x burkwoodii   nomenclatura binară
Intrare: Deutzia x lemoinei
Deutzia x lemoinei   nomenclatura binară
Intrare: Elaeagnus x ebbingei
Elaeagnus x ebbingei   nomenclatura binară
Intrare: Eranthis x tubergenii
Eranthis x tubergenii   nomenclatura binară
Intrare: Erica x willmorei
Erica x willmorei   nomenclatura binară
Intrare: Eryngium x oliverianum
Eryngium x oliverianum   nomenclatura binară
Intrare: Forsythia x intermedia
Forsythia x intermedia   nomenclatura binară
Intrare: Fuchsia x hybrida
Fuchsia x hybrida   nomenclatura binară
Intrare: Gazania x splendens
Gazania x splendens   nomenclatura binară
Intrare: Heuchera x brizoides
Heuchera x brizoides   nomenclatura binară
Intrare: Lilium x parkmannii
Lilium x parkmannii   nomenclatura binară
Intrare: Lilium x testaceum
Lilium x testaceum   nomenclatura binară
Intrare: Lonicera x americana
Lonicera x americana   nomenclatura binară
Intrare: Lonicera x brownii
Lonicera x brownii   nomenclatura binară
Intrare: Lychnis x haageana
Lychnis x haageana   nomenclatura binară
Intrare: Magnolia x soulangiana
Magnolia x soulangiana   nomenclatura binară
Intrare: Moltkia x intermedia
Moltkia x intermedia   nomenclatura binară
Intrare: Nepeta x faassenii
Nepeta x faassenii   nomenclatura binară
Intrare: Petunia x hybrida
Petunia x hybrida   nomenclatura binară
Intrare: Philadelphus x lemoinei
Philadelphus x lemoinei   nomenclatura binară
Intrare: Platanus x acerifolia
Platanus x acerifolia   nomenclatura binară
Intrare: Prunella x webbiana
Prunella x webbiana   nomenclatura binară
Intrare: Rosa x alba
Rosa x alba   nomenclatura binară
Intrare: Spiraea x arguta
Spiraea x arguta   nomenclatura binară
Intrare: Spiraea x vanhouttei
Spiraea x vanhouttei   nomenclatura binară
Intrare: Streptocarpus x hybridus
Streptocarpus x hybridus   nomenclatura binară
Intrare: Syringa x chinensis
Syringa x chinensis   nomenclatura binară
Intrare: Syringa x persica
Syringa x persica   nomenclatura binară
Intrare: Tilia x europaea
Tilia x europaea   nomenclatura binară
Intrare: Verbena x hybrida
Verbena x hybrida   nomenclatura binară
Intrare: Viburnum x bodnantense
Viburnum x bodnantense   nomenclatura binară
Intrare: Viola x wittrockiana
Viola x wittrockiana   nomenclatura binară