Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

X, x, s. m. 1. A dou─âzeci ╚Öi noua liter─â a alfabetului limbii rom├óne. 2. Sunet notat cu aceast─â liter─â, care red─â pe cs (la ├«nceputul cuvintelor sau ├«n cuvinte ca ÔÇ×explozieÔÇŁ, ÔÇ×expozi╚ŤieÔÇŁ etc.) sau pe gz (├«n cuvinte ca ÔÇ×exempluÔÇŁ, ÔÇ×examenÔÇŁ etc.). ÔÖŽ Simbol matematic pentru num─ârul 10 ├«n sistemul roman de scriere a numerelor. ÔÖŽ (Fiz.; ├«n sintagma) Radia╚Ťie (sau raze) X = radia╚Ťie de natur─â electromagnetic─â de mic─â lungime de und─â, care impresioneaz─â placa fotografic─â. [Pr.: ics. ÔÇô Pl. ╚Öi (1, n.) x-uri]
Z├ëCE, zeci, num. card. 1. Num─âr care are ├«n num─âr─âtoare locul ├«ntre nou─â ╚Öi unsprezece ╚Öi care se indic─â prin cifra 10 sau X. ÔŚŐ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arat─â o cantitate mare nedeterminat─â) Zeci de oameni. ÔŚŐ Expr. A avea zece vie╚Ťi, se spune c├ónd cineva scap─â cu via╚Ť─â din situa╚Ťii primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ÔŚŐ (Substantivat) Scrie un zece pe tabl─â. ÔŚŐ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ÔŚŐ (Intr─â ├«n componen╚Ťa num. adverbial) De zece ori. ÔŚŐ (Precedat de ÔÇ×c├óteÔÇŁ, intr─â ├«n componen╚Ťa num. distributiv) Plecau c├óte zece. 2. (Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece p├ón─â la nou─âsprezece) Cincisprezece. ÔÖŽ (Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse de la dou─âzeci p├ón─â la nou─âzeci ╚Öi nou─â) Patruzeci ╚Öi trei. ÔÇô Lat. decem.
X s. m. invar. A dou─âzeci ╚Öi noua liter─â a alfabetului limbii rom├óne; sunet notat cu aceast─â liter─â, care red─â pe cs (la ├«nceputul cuvintelor sau ├«n cuvinte ca ÔÇ×explozieÔÇŁ, ÔÇ×expozi╚ŤieÔÇŁ etc.) sau pe gz (├«n cuvinte ca ÔÇ×exempluÔÇŁ, ÔÇ×examenÔÇŁ etc.). ÔÖŽ Simbol matematic pentru num─ârul 10 ├«n sistemul roman de scriere a numerelor. ÔÖŽ (Fiz.; ├«n sintagma) Radia╚Ťie (sau raze) X = radia╚Ťie de natur─â electromagnetic─â de mic─â lungime de und─â, care impresioneaz─â (2) placa fotografic─â. [Pr.: ics]
Z├ëCE, zeci, num. card. 1. Num─âr care are ├«n num─âr─âtoare locul ├«ntre nou─â ╚Öi unsprezece ╚Öi care se indic─â prin cifra 10 sau X. ÔŚŐ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arat─â o cantitate mare nedeterminat─â) Zeci de oameni. ÔŚŐ Expr. A avea zece vie╚Ťi, se spune c├ónd cineva scap─â cu via╚Ť─â din situa╚Ťii primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ÔŚŐ (Substantivat) Scrie un zece pe tabl─â. ÔŚŐ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ÔŚŐ (Intr─â ├«n componen╚Ťa num. adverbial) De zece ori. ÔŚŐ (Precedat de ÔÇ×c├óteÔÇŁ, intr─â ├«n componen╚Ťa num. distributiv) Plecau c├óte zece. 2. (Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse de la unsprezece p├ón─â la nou─âsprezece) Cincisprezece. ÔÖŽ (Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse de la dou─âzeci p├ón─â la nou─âzeci ╚Öi nou─â) Patruzeci ╚Öi trei. ÔÇô Lat. decem.
X s. m. invar. A dou─âzeci ╚Öi ╚Öasea liter─â a alfabetului, numit─â ics; red─â pe ┬źcs┬╗ (la ├«nceputul cuvintelor sau ├«n cuvinte ca ┬źexplozie┬╗, ┬źexpozi╚Ťie┬╗ etc.) sau pe ┬źgz┬╗ (├«n cuvinte ca ┬źexemplu┬╗, ┬źexamen┬╗ etc.). Raze X v. raz─â.
Z├ëCE, zeci, num. card. 1. Num─ârul care, ├«n num─âr─âtoare, are locul ├«ntre nou─â ╚Öi unsprezece. Plecat-am nou─â din Vaslui ╚śi cu sergentul zece. ALECSANDRI, P. III 436. Ce s├«nt zece? De zece nu mai trece! TEODORESCU, P. P. 256. Tu cu c├«╚Ťi te-ai s─ârutat?... Cu zece. JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 403. (Adjectival) Ah, de ce n-am zece vie╚Ťi, S─â te c├«nt, natur─â! IOSIF, P. 61. Lega paraua cu zece noduri ╚Öi tremura dup─â ban. CREANG─é, P. 3. Da╚Ťi la p─âm├«nt zece stejari de cei mai gro╚Öi. ALECSANDRI, T. I 442. (Eliptic, sub├«n╚Ťeleg├«ndu-se ora, ziua, anul etc. sau orice alt─â dat─â care este reprezentat─â prin acest num─âr) E a╚Öteptat azi la zece la planificare. BARANGA, I. 186. ÔŚŐ Expr. A avea zece vie╚Ťi, se spune c├«nd cineva scap─â cu via╚Ť─â din situa╚Ťii primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. Am s─â v─â spun un secret, zise necunoscutul. ÔÇô Vorbi╚Ťi, i-am zis, ascult├«nd cu zece urechi. NEGRUZZI, la TDRG. ÔŚŐ (Form├«nd numeralul adverbial corespunz─âtor) ├Än turn ciocanul geme de zece ori ├«n clopot. CO╚śBUC, P. II 189. ÔÖŽ (Familiar, cu valoare de num. ord.) Al zecelea. Etajul zece. ÔÖŽ (Substantivat, la pl., uneori ├«n leg─âtur─â cu ┬źmii┬╗, ┬źmilioane┬╗) Num─âr mare, nedeterminat. Zeci de perechi de ochi negri... ├«l priveau ├«n t─âcere. DUMITRIU, N. 8. Zecile de perechi bat some╚Öana. REBREANU, I. 12. Manon, Manon? de ce-ai l─âsat pe lume At├«tea zeci de mii de str─ânepoate? TOP├ÄRCEANU, B. 60. Piereau oamenii cu zecile. CARAGIALE, O. III 195. 2. Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece p├«n─â la nou─âsprezece. 2. (La pl.) Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse de la dou─âzeci p├«n─â la nou─âzeci ╚Öi nou─â. 3. (Substantivat) Moned─â valor├«nd a zecea parte dintr-un leu. Dac─â arunci un cinci ori un zece, popa te ├«njur─â. STANCU, D. 33. ÔÖŽ Carte de joc, zar etc., marcate cu zece puncte. Puse ultima, carte... un zece de pic─â. DUMITRIU, B. F. 37. ÔÖŽ Num─âr de puncte (reprezent├«nd cea mai mare not─â) prin care se noteaz─â r─âspunsurile elevilor la ╚Öcoal─â. Premiantul ├«nt├«i la toate. Zece la tez─â, zece la oral. C. PETRESCU, ├Ä. II 127. ÔÖŽ Cifr─â care noteaz─â grafic num─ârul zece. ÔÇô Pl. ╚Öi: (rar) zeciuri.
X s. m. invar. A dou─âzeci ╚Öi ╚Öasea[1] liter─â a alfabetului, numit─â ÔÇ×icsÔÇŁ; red─â pe ÔÇ×csÔÇŁ (la ├«nceputul cuvintelor sau ├«n cuvinte ca ÔÇ×explozieÔÇŁ, ÔÇ×expozi╚ŤieÔÇŁ etc.) sau pe ÔÇ×gzÔÇŁ (├«n cuvinte ca ÔÇ×exempluÔÇŁ, ÔÇ×examenÔÇŁ etc.). ÔÖŽ Simbol matematic pentru cifra[2] 10.[1]
Z├ëCE, zeci, num. card. 1. Num─âr care are ├«n num─âr─âtoare locul ├«ntre nou─â ╚Öi unsprezece; se indic─â prin cifra 10 sau X. ÔŚŐ (Adjectival) Ora zece. ÔŚŐ (Substantivat) A luat un zece la matematic─â. ÔŚŐ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. 2. (Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse, de la unsprezece p├ón─â la nou─âsprezece) Cincisprezece. ÔÖŽ (Intr─â ├«n compunerea numeralelor cardinale compuse, de la dou─âzeci p├ón─â la nou─âzeci ╚Öi nou─â) Patruzeci ╚Öi trei. ÔÇô Lat. decem.
x [cit. ics] s. m. / s. n., pl. x / x-uri
*z├ęce (mul╚Ťime de zece elemente) s. f.
z├ęce num.; 1O / X
*z├ęce (not─â) s. m.
zeci s. f. pl. (primele ~ de dolari)
X, x s. m. invar. [cit. ics] (ÔÇ×semne de forma litereiÔÇŁ s. n., pl. x-uri)
z├ęce num., pl. zeci
CELE ZECE PORÚNCI s. (BIS.) decalogul (art.).
ZÉCE s. (reg.) zecer. (A luat un ~ la română.)
z├ęce num. ÔÇô Num─âr ├«ntre nou─â ╚Öi unsprezece. ÔÇô Mr. dza╚Ťe, megl. ze╚Ťi, istr. zece. Lat. d─Ľcem (Pu╚Öcariu 1934; REW 2497), cf. vegl. dik, it. dieci, prov. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, port. dez. Intr─â ├«n comp. tuturor unit─â╚Ťilor de zece: dou─âzeci, treizeci etc. ÔÇô Der. zecilea (var. zecelea), num. ord. (care se afl─â ├«ntre al nou─âlea ╚Öi al unsprezecelea); zecime, s. f. (a zecea parte); azeace, s. f. (├«nv., dijm─â, zeciuial─â); zeciuial─â (var. z─âciuial─â), s. f. (dijm─â); zeciuitor, s. m. (persoan─â care dijmuie╚Öte); ├«nzeci, vb. (a multiplica cu zece); zecimal, adj., format dup─â fr. d├ęcimal.
Z├ëCE2 ~i m. 1) Num─âr const├ónd din zece unit─â╚Ťi. 2) Cifra 10 sau X. 3) Obiect marcat cu aceast─â cifr─â. /<lat. decem[1]
ZÉCE1 ~i num. card. 1) Nouă plus unu. 2) (cu valoare de num. ord.) Al zecelea; a zecea. /<lat. decem
X m. 1. a 23-a liter─â a alfabetului, figureaz─â ini╚Ťial numai ├«n c├óteva vorbe ╚Öi nume proprii str─âine; 2. cifr─â roman─â ├«n valoare de 10; 3. semn algebric pentru cantitatea necunoscut─â: razele X. V. raz─â.
zece num. nou─â plus una. [Lat. DECEM].
x m. (pron. ics, pl. ic╚Ö─ş). O liter─â de origine greceasc─â adoptat─â de Roman─ş ╚Öi transmis─â nou─â. Se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ├«ld. cs, care-l poate ├«nlocui, precum: Alexandri sa┼ş (cum se isc─âlea el) Alecsandri. Ca cifr─â latin─â, ├«nseamn─â 10, ─şar ca semn algebric, ÔÇ×necunoscut, ne╚Ötiut, nedescoperitÔÇŁ (vsp. xei, pron. ╚Öei, d. ar. ╚Öai, lucru). Fig. Iron. Un X, un ilustru necunoscut.
z├ęce num. (lat. d─Ľcem, it. dieci, pv. detz, fr. dix, cat. deu, sp. diez, pg. dez). De do┼ş─â or─ş cinc─ş: am├«ndo┼ş─â m├«nile a┼ş la un loc zece degete. Fig. Mult: ─ş-am spus de zece or─ş, ╚Öi tot nu ├«n╚Ťelege.
CELE ZECE PORUNCI s. (BIS.) decalogul (art.).
ZECE s. (reg.) zecer. (A luat un ~ la română.)
GRUPUL CELOR 10 (Clubul de la Paris), denumire unanim acceptat─â pentru ├«nt├ólnirile anuale ale mini╚Ötrilor de Finan╚Ťe din cele 10 state industrializate (Belgia, Canada, Fran╚Ťa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, Olanda, Suedia, S.U.A. ╚Öi Elve╚Ťia, cu statut de observator), reprezent├ónd, de facto, autoritatea superioar─â ├«n F.M.I. Aceste ├«nt├ólniri au ca scop analizarea sistemului monetar interna╚Ťional ╚Öi preg─âtirea reformelor care se impun, acordarea de sprijin financiar ╚Ť─ârilor care apar╚Ťin Grupului, men╚Ťinerea, la dispozi╚Ťia F.M.I., a unui fond de 6 miliarde dolari pentru echilibrarea sistemului monetar interna╚Ťional.
MALCOLM X (pseud. lui Malcolm Little, zis ~) (1925-1965), om politic ╚Öi militant religios american. Orator str─âlucit. A aderat la mi╚Öcarea negrilor musulmani (1952), devenind exponentul s─âu principal. ├Än 1964 fondeaz─â mi╚Öcarea ÔÇ×Organiza╚Ťia unit─â afro-american─âÔÇŁ, bazat─â pe o ideologie extremist─â. Asasinat. Memorii.
X s. m. invar. 1. A douzeci ╚Öi noua liter─â a alfabetului limbi rom├óne; reprezint─â un grup consonantic alc─âtuit din o velar─â ╚Öi o frictiv─â. 2. Simbol pentru cifra roman─â cu valoarea 10. 3. Radia╚Ťie (sau raze) X = radia╚Ťie electromagnetic─â de mic─â lungime de und─â, situat─â ├«n spectru ├«ntre radia╚Ťiile ultraviolete ╚Öi radia╚Ťia y; este produs─â prin tranzi╚Ťiile electronilor de pe p─âturile apropiate de nucleele atomice ale elementelor grele ├«n urma fr├ón─ârii unor particule cu energie cinetic─â mare (ex. electroni) sau a altor procese de excitare. R. X. este penetrant─â, ionizant─â ╚Öi impresioneaz─â placa fotografic─â; este folosit─â ├«n medicin─â pentru stabilirea diagnosticului (radiografiere, radioscopie, tomografiere, scintigrafie etc.) sau terapeutic, precum ╚Öi ├«n ind., pentru a constata defecte de structur─â; ├«n doze mari are caracter nociv. A fost descoperit─â de W. R├Ântgen ├«n 1895; el a numit-o r.x. deoarece nu-i cuno╚Ötea natura. Sin. radia╚Ťie (sau raze) R├Ântgen. 2. (GENET.) Cromozomul X = cromozom care intervine ├«n determinarea sexului; la om ╚Öi la multe alte animale doi cromozomi X determin─â sexul feminin, pe c├ónd cariotipul XY determin─â sexul masculin. ├Änclude ├«ns─â ╚Öi diverse alte gene care nu au leg─âtur─â cu sexul; prezen╚Ťa acestora pe cromozomul X explic─â faptul c─â unele boli ereditare se transmit prioritar la unul dintre sexe. De ex. hemofilia ╚Öi daltonismul ├«i afecteaz─â ├«n special pe b─ârba╚Ťi, care pot primi cromozomul X cu alel─â anormal─â de la mama purt─âtoare (la care ├«ns─â prezen╚Ťa celuilalt cromozom X, normal, ├«mpiedic─â manifestarea tulbur─ârii respective). Prezen╚Ťa unuia sau mai multor cromozomi X supranumerari poate provoca diverse anomalii, ca de ex. sindromul Klinefelter (cu cariotip XXY). Lipsa unui X (cariotip XO) determin─â la femei sindromul Turner.
Abutilon x hybridum hort. Hibrid cu flori albe, galbene, aurii, roz, roșii. Frunze verzi, mari. Plante viguroase, laxe, ușor ramificate (Pl. 1, fig. 3).
Aesculus x carnea Hayne (A. hippocastanum x A. pavia; syn. A. rubicunda Loisel.). Hibrid ce ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori roz, ├«n panicul─â. Rezistent la ger,; ├«nalt de p├«n─â la cca 20 m, lujeri gri-g─âlbui, pubescen╚Ťi, muguri cleio╚Öi. Frunze (scurt-pe╚Ťiolate) cu 5-7 foliole. Fruct, p├«n─â la 4 cm diametru, cu ghimpi mici (Pl. 3, fig. 17).
Anemone x fulgens (DC.) Gay (A. hortensis X A. pavonina). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori (foliole peste 15) stelate, stacojii, stamine violete-├«nchis cu centrul negru, cu diametrul p├«n─â ├«n 8 cm, pe tije ├«nalte p├«n─â la 0,30 m, dispuse terminal. Frunzele involucrului sesile, oblonge, ├«ntregi sau pu╚Ťin incise.
Arbutus x andrachnoides Link (A. andrachne X A. unedo). Hibrid care ├«nflore╚Öte toamna. Flori ├«n raceme mari, albe-roz. Arbore p├«n─â la 12 m ├«n─âl╚Ťime, cu scoar╚Ť─â ro╚Öcat─â. Frunze persistente, u╚Öor-dentate. Fructe pendente.
Aster x frikartii Frikart. (A. amellus x A. thomsonii). Hibrid care înflorește vara-toamna. Flori (radiale, albastre, cele centrale, oranj-gălbui) dispuse în calatidii mari. Frunze oblonge, verzi-închis, aspre. Plantă înaltă pînă la 75 cm.
Begonia x duchartrei Bruant. Specie hibrid─â, ramificat─â, pubescent─â, cu frunze ovat-lunguie╚Ťe, cca 15 cm lungime, 5 cm l─â╚Ťime, v├«rf scurt, ascu╚Ťit, la baz─â asimetric-cordiforme, slab-lobate, cu partea inferioar─â de culoare ro╚Öie iar cea superioar─â pubescent─â, verde-intens, pe╚Ťioli pubescen╚Ťi de cca 6,5 cm lungime. Flori mari, albe, av├«nd la exterior peri aspri, ro╚Öii, dispuse c├«te 3 ├«n inflorescen╚Ťe.
Begonia x tuberhybrida Voss. Specie hibrid─â cu tuberculi (cca 4-10 cm diametru) rotunzi, c─ârno╚Öi. Tulpini (cca 40 cm ├«n─âl╚Ťime) c─ârnoase. Frunze mari, din╚Ťate, pu╚Ťin p─âroase. Florile s├«nt ├«n general ├«n grupe de 3, clin care 2 laterale, femele ╚Öi una central─â, mai mic─â, mascul─â. Pentru a avea flori mari, primii boboci se ├«ndep─ârteaz─â. Aceast─â opera╚Ťie se repet─â pe m─âsur─â ce planta se m─âre╚Öte. Florile, cu o variat─â gam─â de culori, de la roz pastel p├«n─â la ro╚Öu-├«nchis, oranj, alb, galben. Ele pot fi: mari (cca 20 cm diametru) ╚Öi simple (B. x tuberhybrida Gigantea cu formele: Cristata, are pe petale cre╚Öteri ├«n form─â de creast─â Papilio, cu petale striate; Marmorata, petale marmorate; Crispa, petalele au marginile fimbriate ╚Öi ondulate; Fimbriata, petale franjurate ╚Öi Marginata); mari ╚Öi semi├«nvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea ÔÇô Dublex cu forma Narcissiflora); mari ╚Öi ├«nvoalte (B. x tuberhybrida Gigantea ÔÇô Plena, cu formele Camelliaeflora ╚Öi Rosaeflora); mijlocii, cca 7 cm diametru (B. x tuberhybrida Multiflora ÔÇô Maxima sau Floribunda); cu flori mici, cu diametrul de cca 4 cm (B. x tuberhybrida Multiflora) ╚Öi cu flori pendente cu diametrul de 5-7 cm (B. x tuberhybrida Flore ÔÇô Plena Pendula) (Pl. 11, fig. 66; pl. 12, fig. 67).
Berberis x lologensis Sandwith. Hibrid rezultat din B. darwinii ╚Öi B. linearifolia. ├Änflore╚Öte prim─âvara. Flori dispuse ├«n ciorchini mari, de culoare galben-oranj, cu calit─â╚Ťi superioare fa╚Ť─â de p─ârin╚Ťi.
Berberis x stenophylla Lindl. (B. darwinii x B. empetrifolia). Arbust hibrid (peste cca 1,6 m ├«n─âl╚Ťime) cu ramuri pendente ╚Öi frunze persistente. Flori galben-oranj-pal. ├Änflore╚Öte prim─âvara.
Buddleja x weyeriana Weyer (B. davidii x B. globulosa). Specie hibrid─â care ├«nflore╚Öte vara. Flori galbene-gri sau violete, ├«n ciorchine compact, ├«n form─â de minge. Arbust mai pu╚Ťin viguros dec├«t p─ârin╚Ťii.
Ceanothus x delilianus Spath. (C. americanus x C. coeruleus). Specie hibrid─â ce ├«nflore╚Öte vara. Flori bleu-mov. Frunze caduce. Se taie puternic prim─âvara, ├«nainte de apari╚Ťia noilor l─âstari.
Chaenomeles x superba Rehd. (C. japonica x C. speciosa). Hibrid cu flori oranj-str─âlucitor (Pl. 19, fig. 108).
Cistus x purpureus Lam. (C. ladaniferus x C. villosus). Specie care ├«nflore╚Öte vara. Flori mari, roz-├«nchis cu pete purpurii la baza fiec─ârei petale, sezon lung de ├«nflorire. Frunze cca 5,5 cm lungime. Arbust, cca 2 m ├«n─âl╚Ťime.
Clematis x jackmanii Th. Moore (C. lanuginosa x viticella), ┬ź Curpen de gr─âdin─â ┬╗. Specie care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori (cca 14 cm diametru) lung-pedunculate, albe, roz, mov, albastre, violacee, purpurii, solitare sau c├«te cca 5 pe ramuri scurte. Frunze simple sau de 2 ori trifoliate, tulpinale. Plant─â urc─âtoare, cca 4,5 m ├«n─âl╚Ťime.
Crinum x powellii hort. (C. bulbispermum x C. moorei). Hibrid, care înflorește vara tîrziu. Flori roz sau albe, 10 cm, lungime, ușor atîrnînde, în umbelă, cîte 6-8, pe o tulpină de 60-90 cm, deschizîndu-se succesiv. Frunze verzi-deschis, în formă de săgeată.
Cytisus x beanii Nichols. (C. ardoinii x C. purgans). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori galbene ce acoper─â toat─â planta. Arbust de 40-45 cm ├«n─âl╚Ťime. Frunze p─âroase, nedivizate. Rezist─â bine peste iarn─â, ├«n gr─âdini.
Cytisus x kewensis Bean (C. ardoinii x C. multiflorus). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori albe-g─âlbui. Plant─â de cca 90 cm ├«n─âl╚Ťime, foarte mult ├«ntins─â ├«n l─â╚Ťime. Recomandat pentru gr─âdinile alpine, dup─â ├«nflorire se fac t─âieri serioase.
Cytisus x praecox Bean (C. multiflorus x C. purgans). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara timpuriu, abundent. Flori galbene-crem cu miros nepl─âcut. Plant─â (cca 2 m ├«n─âl╚Ťime) sub form─â de tuf─â globuloas─â, foarte ramificat─â cu l─âstari verzi, sub╚Ťiri, ascenden╚Ťi. Frunze liniar-lanceolate, mici, caduce.
Daphne x burkwoodii Burkw. (D. caucasica x D. cneorum). Hibrid care ├«nflore╚Öte vara, timpuriu. Flori roz-bleu-pal ├«n ciorchini, parfumate. Se preteaz─â bine pentru gardurile vii. Este un hibrid semipersistent, cu cre╚Ötere rapid─â, cca 0,90-1 m ├«n─âl╚Ťime.
Deutzia x lemoinei Lemoine (D. gracilis x D. parviflora). Hibrid care ├«nflore╚Öte ├«n mai-iun. Flori albe, simple, dispuse ├«n raceme. Ramuri sub╚Ťiri, arbust cca 1 m ├«n─âl╚Ťime. Plantat─â la ghivece sau l─âzi, se for╚Ťeaz─â foarte bine ├«n sere sau ├«n camere ├«nc─âlzite.
Elaeagnus x ebbingei Boom (provine din E. viacrophylla x E. pungens). Specie hibrid─â euflori galbene, mici, ├«n ciorchini. Frunze mari, eliptice, scurt-pe╚Ťiolate, verzi-lucioase, pe dos ruginii. Arbust cca 2,80 m ├«n─âl╚Ťime.
Eranthis x tubergenii hort. (E. cilicica x E. hyemalis). Hibridul dintre aceste două specii (forma cea mai bună) este mai înalt, cu flori mai mari, globuloase, galbene-aurii.
Erica x willmorei Knowl. et Westc. (syn. E. willmoreana hort.). Hibrid foarte florifer, înflorește primăvara. Flori tubulare, roz-roșietice. modificată
Eryngium x oliverianum Delar. (E. giganteum x planum). Hibrid care înflorește în mai-iun. Flori albastre-închis, dispuse în capitule prevăzute cu, involucru în formă de rozetă. Frunze albăstrui-metalice.
Forsythia x intermedia Zab. (F. suspensa x viridissima). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori galbene-├«nchis, mari, numeroase. Arbust de cca 2,80 m ├«n─âl╚Ťime. Frunze oblong-ovate, cca 11 cm lungime. Ramuri drepte, la noduri m─âduva este ├«ntreag─â, ├«ntre noduri este lamelar─â sau lipse╚Öte. Are o mul╚Ťime de variet─â╚Ťi cu ├«nflorire abundent─â, ramuri erecte sau arcuite etc.
Fuchsia x hybrida Voss (syn. F. speciosa hort.). Plant─â sub form─â de arbust, (cca 60-100 cm ├«n─âl╚Ťime). Se cultiv─â ├«n ser─â, la 12-13┬░C. Frunze, ovate. ├Änflore╚Öte vara. Flori, (caliciul cu 4 sepale sus╚Ťine corola) ├«n diferite combina╚Ťii de ro╚Öu, alb, purpuriu etc. Este ob╚Ťinut─â prin ├«ncruci╚Öarea mai multor specii ale c─ârei soiuri se caracterizeaz─â prin variabilitatea coloritului frunzelor (pana╚Öate alb cu roz), a ├«nveli╚Öurilor florale, (caliciu ╚Öi corol─â roz-ro╚Öii, carmin, portocalii etc., caliciul alb ╚Öi corol─â roz, ro╚Öie, violet─â etc., corol─â purpurie, tub ╚Öi sepale ro╚Öii, corola purpuriu-├«nchis, sepale albe etc.), a taliei (pitice, mijlocii etc.).
Gazania x splendens hort. Hibrid care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Florile din mijlocul inflorescen╚Ťei galbene, tubuloase, cele marginale ligulate, galbene-portocalii cu un cerc negru la baz─â, ├«n capitule terminale, solitare. Frunze radicale ├«n rozet─â, spatulate, ├«ntregi sau lobat-sectate, verzi. Plant─â, cca 25 cm ├«n─âl╚Ťime, ├«n form─â de rozet─â. Are o mul╚Ťime de soiuri cu flori albe, roz, bronz ╚Öi pana╚Öate (Pl. 36, fig. 208).
Heuchera x brizoides Lemoine (H. americana L. x H. sanguinea Engelm.). Hibrid cu flori ro╚Öii-s├«ngerii, dispuse ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â de cca 65 cm lungime cu flori numeroase, mari. Tufe voluminoase cu frunze mari.
Lilium x parkmannii T. Moore (L. speciosum x L. auratum). Specie hibrid─â care ├«nflore╚Öte vara. Flori mari, 20-32 cm diametru, albe cu pete carmin, antere ro╚Öii. Plant─â ├«nalt─â de 2 m, frunze ovate cu pe╚Ťiol scurt, 5 nervuri.
Lilium x testaceum Lindl. (L. candidum x L. chalcedonicum). Hibrid care înflorește vara. Flori (foliolele perigonului rulate în afară, galbene, stamine albe, antere roșii-oranj), 12, în umbelă, pe o tulpină înaltă pînă la 2 m. Frunze oblong-lanceolate, acuminate. Bulb mare, rotund, albicios.
Lonicera x americana (Mill.) K. Koch (L. caprifolium x L. etrusca). Hibrid care ├«nflore╚Öte vara. Flori albe-g─âlbui, la exterior cu roz, lungi p├«n─â la 9 cm, verzi-├«nchis, pe partea inferioar─â alb─âstrui, punctate la v├«rf. Arbust ag─â╚Ť─âtor, viguros. Fructe ro╚Öii.
Lonicera x brownii (Regel) Carr. (L. hirsuta x L. serpervirescens). Hibrid ce înflorește vara. Flori tubulare (corolă bilabiată), roșii-portocalii, dispuse în ciorchine mari. Arbust pentru ziduri în zone cu climat blînd.
Lychnis x haageana Regel (L. coronata var. sieboldii x L. fulgens). Hibrid care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori ro╚Öii-s├«ngerii ╚Öi roz-portocalii cu caliciul ╚Öi pedunculul p─âroase. Frunze ovate sau ovat-oblonge, ascu╚Ťite. Plant─â peren─â.
Magnolia x soulangiana Soul.-Bod. (M. denudata x M. liliiflora). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori albe, purpurii, cu sau f─âr─â miros, cu diametrul de cca 9 cm, baza ├«n form─â de cup─â, erecte. Frunze invers-ovate, lungi de cca 13 cm, pubescente, caduce. Arbust sau arbore p├«n─â la 7 m ├«n─âl╚Ťime.
Moltkia x intermedia Sunderm (M. petraea x M. suffruticosa). Hibrid care înflorește vara. Flori albastre, tubulare, pendente.Frunze liniare. Plantă perenă de rocărie, înaltă de cca 25 cm, cu tulpini erbacee, erecte.
Nepeta x faassenii Bergm. (N. mussinii x N. nepetella; syn. N. mussinii hort.). Hibrid ce ├«nflore╚Öte prim─âvara t├«rziu ÔÇô ├«nceputul toamnei. Flori albastre-violete, lavand. Frunze lanceolate, scurt-pe╚Ťiolate, mici, argintii, serate. Plant─â peren─â.
Petunia x hybrida Vilm. Hibrid ob╚Ťinut din ├«ncruci╚Öarea speciilor P. axilaris ╚Öi P. violacea. Are un num─âr foarte mare ╚Öi variat de forme ╚Öi soiuri. ├«nflore╚Öte vara. Flori (tubul corolei larg, spre v├«rf dilatat, caliciu de 2 ori mai scurt dec├«t tubul) divers colorate: roz, albe, ro╚Öii, ciclamen, c─âr─âmizii, galbene, crem, albastre ╚Öi violete. Se seam─ân─â ├«n ser─â, ├«n febr. ╚Öi se planteaz─â ├«n mai, ├«n aer liber. Frunze ovate, glanduloase. ÔÇÖNana CompactaÔÇÖ are tufe compacte, cu talie mic─â, 20-30 cm ├«n─âl╚Ťime ╚Öi flori simple, mici. ÔÇÖPendulaÔÇÖ cu soiuri caracterizate prin ramuri lungi de 75-80 cm, t├«r├«toare, destinate mai ales jardinierelor de pe balcoane ╚Öi etajerelor de pe culoare, s─âli de clas─â, c─âmine culturale etc. ÔÇÖGrandifloraÔÇÖ cuprinde soiuri de talie mare, cea 50 cm, cu flori mari, simple, cu marginile corolei ├«ntregi ╚Öi u╚Öor ondulate. ÔÇÖGrandiflora NanaÔÇÖ cuprinde soiurile ale c─âror plante au tufe ├«nalte de 25-30 cm, cu florile divers colorate. ÔÇÖFimbriataÔÇÖ, ├«nalt─â de 80 cm, cu flori mari, simple ╚Öi marginile petalelor fimbriate. ÔÇÖFimbriata NanaÔÇÖ are 30 cm ├«n─âl╚Ťime. ÔÇÖSuperbissimaÔÇÖ, soiurile acestei grupe au o talie p├«n─â la 80 cm, flori mari, simple, ondulate, cu g├«tul p├«lniei nervat, frunze c─ârnoase, groase ╚Öi rotunde. ÔÇÖSuperbissima NanaÔÇÖ poate atinge doar ├«n─âl╚Ťimi ce nu pot dep─â╚Öi 45 cm. ÔÇÖPlenaÔÇÖ, cu soiuri caracterizate prin tufe ramificate, compacte, flori mari, ├«nvoalte franjurate.
Philadelphus x lemoinei Lemoine. (R. microphyllus x P. coronarius). Hibrid cu flori foarte parfumate, albe-crem, cca 2 cm diametru, singulare. Frunze alungit-eliptice, marginea ├«ntreag─â, pe partea inferioar─â pieloase, pe cea superioar─â glabre, lucioase, cca 3,5 cm lungime, scurt-pe╚Ťiolate. Arbust de cca 1,5 m ├«n─âl╚Ťime.
Platanus x acerifolia (Ait.) Willd. (P. occidentalis x P. orientalis). Hibrid cu fructe sferice, deseori c├«te 2, mai rar 1 sau 3, at├«rn├«nde pe un peduncul lung, comun. Frunze lung-pe╚Ťiolate, p├«n─â la cca 25 cm l─â╚Ťime, palmat-lobate, 3-5 lobi triunghiulari, din╚Ťa╚Ťi. Lamina frunzei trunchiat─â sau corelat─â la baz─â. Arbore p├«n─â la 35 m ├«n─âl╚Ťime, trunchi drept, ritidom ce se exfoliaz─â ├«n pl─âci mari. Ramuri ├«ntinse d├«ndu-i coroanei o form─â larg─â. Lujeri glabrii, genicula╚Ťi, muguri conici, alterni (Pl. 59, fig. 338).
Prunella x webbiana Paul (P. grandiflora x P. hastifolia). Hibrid care ├«nflore╚Öte vara. Flori roz-purpur ├«n spice scurte (cca 30 cm). Frunze verzi-├«nchis, ovate, uneori din╚Ťate pe margini.
Rosa x alba L., ┬ź Trandafir alb ┬╗ (R. corymbifera x R. gallica). Hibrid ce ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori albe, roze sau ro╚Öii, duble, semi├«nvoalte, p├«n─â la 8 cm diametru, mirositoare, sepale prelung-aseu╚Ťite, penat-partite, reflexe. Foliole, 5-7, lat-eliptice, pe partea inferioar─â ├«ndesuit-p─âroase, sure, pe cea superioar─â slab-p─âroase, verzi-alb─âstrui, din╚Ťate pe margini. Arbust cu tulpin─â erect─â, glabr─â, 1-2 m ├«n─âl╚Ťime, ramuri glabre, spinoase. Fruct ovat, ro╚Öu. Are numeroase soiuri.
Spiraea x arguta Zabel. (S. multiflora x S. thunbergii). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara ├«nainte de ├«nfrunzire, foarte bogat. Flori albe-imaculat, mici, la subsuoara frunzei pe ramuri dese, lungi ╚Öi sub╚Ťiri, arcuit-pendente, ├«n raceme umbeliforme. Frunze ovat-alungite, p├«n─â la 4 cm lungime, ascu╚Ťit-serate. Arbust p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime sub form─â de tuf─â.
Spiraea x bumalda Burvenich (S. albiflora x S. japonica). Specie hibrid─â care ├«nflore╚Öte vara. Flori albe sau rozee, dispuse ├«ntr-o inflorescen╚Ť─â sub form─â de corimb compus. Frunze ovat-lanceolate, ascu╚Ťite, dublu-serate, caduce, pe ramuri tinere, glabre. Arbust scund, p├«n─â la 0,80 m ├«n─âl╚Ťime, cu lujeri glabri (Pl. 68, fig. 384).
Spiraea x vanhouttei (Briot) Zabel (S. cantoniensis x S. trilobata). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori albe-imaculat, mici (staminele la maturitate mai scurte dec├«t petalele, sepale la maturitate erecte) ├«n corimbe, cu numeroase flori laterale. Frunze rombic-ovate (p├«n─â la 5 lobi), cca 3,5 cm lungime, la baz─â rotunjite ╚Öi ├«ntregi, ├«ngustate ├«n pe╚Ťiol, iar de la mijloc spre v├«rf dentate, pe fa╚Ťa inferioar─â glauce, pe cea superioar─â, verzi, toamna ro╚Öii-ruginii. Arbust sub form─â de tuf─â deas─â, viguroas─â, cu ramuri arcuit-pendente, p├«n─â la 2 m ├«n─âl╚Ťime (Pl. 69, fig. 386).
Streptocarpus x hybridus hort. Hibrid care ├«nflore╚Öte vara. Flori tubulare, 5 cm lungime, c├«teva pe o tulpin─â 23-25 cm ├«n─âl╚Ťime, ro╚Öii, purpurii, a├«bastre-lila ╚Öi albe. Frunze mari, oblonge, f─âr─â pe╚Ťiol. Iarna se ╚Ťin la 10┬░C. Are numeroase soiuri (Pl. 70, fig. 390).
Syringa x chinensis Willd. (S. persica x S. vulgaris). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara. Flori odorante, purpur-lila, corol─â cu lobii ascu╚Ťi╚Ťi ╚Öi plani. Frunze ovat-lanceolate, p├«n─â la 8 cm lungime, ascu╚Ťite. Arbust, cca 3 m ├«n─âl╚Ťime.
Syringa x persica L. (S. afghanica x S. laciniata). Hibrid care ├«nflore╚Öte prim─âvara-vara. Flori purpur-lila, odorante (corol─â 1 cm lungime cu lobii ├«ngu╚Öti), dispuse ├«n num─âr redus, ├«n panicule de p├«n─â la 8 cm lungime. Frunze lanceolate, la baz─â cuneate, p├«n─â la. 6 cm lungime, pe╚Ťiol cca 1 cm lungime. Arbust cca 2 m ├«n─âl╚Ťime, cu ramuri rotunde, curbate. Fructul, capsul─â p├«n─â la 1 cm lungime, muchiat─â.
Tilia x europaea L. (T. cordata x T. platyphyllos; syn. T. vulgaris Hayne; T. hollandica K. Koch). Specie hibrid─â care ├«nflore╚Öte vara. Flori g─âlbui, parfumate, dispuse ├«n cime, la v├«rful unui peduncul lung. Frunze pubescente, pe partea inferioar─â verzi-deschis la ├«ntret─âierea nervurilor, iar pe cea superioar─â verzi-├«nchis, glabre, alterne, cordiforme, scurt-pe╚Ťiolate. Arbore, p├«n─â la 40 m ├«n─âl╚Ťime, coroan─â piramidal─â. Fruct rotunjit, pubescent, cu coaste.
Verbena x hybrida Voss. Specie hibrid─â care ├«nflore╚Öte vara-toamna. Flori numeroase, variat colorate, dispuse, c├«te 30, ├«n spice dense, umbeliforme. Frunze oblonge sau ovat-oblonge, obtuze, dentate, p├«n─â la 35 cm lungime, evident nervate, pe╚Ťiolate, lobate la baz─â. Plant─â, 0,50 m ├«n─âl╚Ťime, repent-ascendent─â, cu ramifica╚Ťiile de la baz─â patrunghiulare.
Viburnum x bodnantense Aberconway (V. fragrans x grandiflorum). Hibrid care ├«nflore╚Öte iarna-prim─âvara-toamna. Flori albe, tubulare, foarte parfumate. Frunze lanceolate, caduce. Plant─â p├«n─â la 3 m ├«n─âl╚Ťime. modificat─â
Viola x wittrockiana Gams (syn. V. tricolor hort.; V. tricolor var. maxima hort.), ┬ź Pansea ┬╗. Hibrid ob╚Ťinut prin ├«ncruci╚Öarea speciilor: V. altaica Ker-Gawl., V. tricolor L. ╚Öi V. lutea Huds. ├«nflore╚Öte ├«n mart.-oct., prim─âvara-toamna. Flori a╚Öezate la subsuoara frunzelor, terminal, pe pedunculi lungi ╚Öi drep╚Ťi, petalele pot fi unicolore, bicolore, pana╚Öte, striate sau cu macule mari, mai ├«nchise dec├«t fondul. Plant─â bienal─â cu tulpin─â ramificat─â de jos, terminat─â printr-o floare, p├«n─â la 0,30 m ├«n─âl╚Ťime, garnisit─â cu frunze denticulate, cele superioare oblong-lanceolate, cele inferioare de la ovat- rotunde la cordiforme, prev─âzute cu 2 stipele mari, foliacee, penat-fidate.
a lega paraua cu zece noduri expr. a fi zgârcit.
a mânca cât doi / cât șapte / cât zece expr. a mânca foarte mult.
piua zece-zece! expr. folosită în jocurile de copii pentru a marca întreruperea definitivă a unui joc.

X dex online | sinonim

X definitie

Intrare: x
x substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ics
Intrare: zece
zece 1 s.n. substantiv neutru numeral cardinal
x substantiv masculin invariabil substantiv neutru
  • pronun╚Ťie: ics
zece 2 s.f. substantiv feminin numeral cardinal
Intrare: Spiraea x bumalda
Spiraea x bumalda   nomenclatura binar─â
Intrare: Abutilon x hybridum
Abutilon x hybridum   nomenclatura binar─â
Intrare: Aesculus x carnea
Aesculus x carnea   nomenclatura binar─â
Intrare: Anemone x fulgens
Anemone x fulgens   nomenclatura binar─â
Intrare: Arbutus x andrachnoides
Arbutus x andrachnoides   nomenclatura binar─â
Intrare: Aster x frikartii
Aster x frikartii   nomenclatura binar─â
Intrare: Begonia x duchartrei
Begonia x duchartrei   nomenclatura binar─â
Intrare: Begonia x tuberhybrida
Begonia x tuberhybrida   nomenclatura binar─â
Intrare: Berberis x lologensis
Berberis x lologensis   nomenclatura binar─â
Intrare: Berberis x stenophylla
Berberis x stenophylla   nomenclatura binar─â
Intrare: Buddleja x weyeriana
Buddleja x weyeriana   nomenclatura binar─â
Intrare: Ceanothus x delilianus
Ceanothus x delilianus   nomenclatura binar─â
Intrare: Chaenomeles x superba
Chaenomeles x superba   nomenclatura binar─â
Intrare: Cistus x purpureus
Cistus x purpureus   nomenclatura binar─â
Intrare: Clematis x jackmanii
Clematis x jackmanii   nomenclatura binar─â
Intrare: Crinum x powellii
Crinum x powellii   nomenclatura binar─â
Intrare: Cytisus x beanii
Cytisus x beanii   nomenclatura binar─â
Intrare: Cytisus x kewensis
Cytisus x kewensis   nomenclatura binar─â
Intrare: Cytisus x praecox
Cytisus x praecox   nomenclatura binar─â
Intrare: Daphne x burkwoodii
Daphne x burkwoodii   nomenclatura binar─â
Intrare: Deutzia x lemoinei
Deutzia x lemoinei   nomenclatura binar─â
Intrare: Elaeagnus x ebbingei
Elaeagnus x ebbingei   nomenclatura binar─â
Intrare: Eranthis x tubergenii
Eranthis x tubergenii   nomenclatura binar─â
Intrare: Erica x willmorei
Erica x willmorei   nomenclatura binar─â
Intrare: Eryngium x oliverianum
Eryngium x oliverianum   nomenclatura binar─â
Intrare: Forsythia x intermedia
Forsythia x intermedia   nomenclatura binar─â
Intrare: Fuchsia x hybrida
Fuchsia x hybrida   nomenclatura binar─â
Intrare: Gazania x splendens
Gazania x splendens   nomenclatura binar─â
Intrare: Heuchera x brizoides
Heuchera x brizoides   nomenclatura binar─â
Intrare: Lilium x parkmannii
Lilium x parkmannii   nomenclatura binar─â
Intrare: Lilium x testaceum
Lilium x testaceum   nomenclatura binar─â
Intrare: Lonicera x americana
Lonicera x americana   nomenclatura binar─â
Intrare: Lonicera x brownii
Lonicera x brownii   nomenclatura binar─â
Intrare: Lychnis x haageana
Lychnis x haageana   nomenclatura binar─â
Intrare: Magnolia x soulangiana
Magnolia x soulangiana   nomenclatura binar─â
Intrare: Moltkia x intermedia
Moltkia x intermedia   nomenclatura binar─â
Intrare: Nepeta x faassenii
Nepeta x faassenii   nomenclatura binar─â
Intrare: Petunia x hybrida
Petunia x hybrida   nomenclatura binar─â
Intrare: Philadelphus x lemoinei
Philadelphus x lemoinei   nomenclatura binar─â
Intrare: Platanus x acerifolia
Platanus x acerifolia   nomenclatura binar─â
Intrare: Prunella x webbiana
Prunella x webbiana   nomenclatura binar─â
Intrare: Rosa x alba
Rosa x alba   nomenclatura binar─â
Intrare: Spiraea x arguta
Spiraea x arguta   nomenclatura binar─â
Intrare: Spiraea x vanhouttei
Spiraea x vanhouttei   nomenclatura binar─â
Intrare: Streptocarpus x hybridus
Streptocarpus x hybridus   nomenclatura binar─â
Intrare: Syringa x chinensis
Syringa x chinensis   nomenclatura binar─â
Intrare: Syringa x persica
Syringa x persica   nomenclatura binar─â
Intrare: Tilia x europaea
Tilia x europaea   nomenclatura binar─â
Intrare: Verbena x hybrida
Verbena x hybrida   nomenclatura binar─â
Intrare: Viburnum x bodnantense
Viburnum x bodnantense   nomenclatura binar─â
Intrare: Viola x wittrockiana
Viola x wittrockiana   nomenclatura binar─â