Dicționare ale limbii române
WESTFALIÁN, -Ă, westfalieni, -e, s. n., adj. 1. Etajul superior al carboniferului mediu din vestul Europei, caracterizat prin importante zăcăminte de cărbuni. 2. Care aparține westfalianului (1), referitor la westfalian – Din fr. westphalien.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
westfalián2
(west-fa-li-an)
s. n.
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
westfalián1
(west-fa-li-an)
adj. m.,
pl. westfaliéni;
f. westfaliánă,
pl. westfaliéne
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
westfalián s. n. (sil. -li-an; mf. west-)
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
WESTFALIÁN s.n. (Geol.) Etajul superior al carboniferului mediu de facies continental, limitat la vestul Europei. // adj. Care aparține acestui etaj. [Pron. li-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. westphalien, cf. Westphalie – regiune în Germania].
WESTFALIÁN, -Ă adj., s. n. (din) etajul superior al carboniferului mediu de facies continental, limitat la vestul Europei. (< fr. westphalien)
- sursa: MDN '00 2000
- permalink
WESTFALIÁN ~ánă (~éni, ~éne) geol. Care ține etajul superior al carboniferului mediu din vestul Europei, caracterizat prin importante zăcăminte de cărbuni. /<fr. westphalien
- sursa: NODEX 2002
- permalink
westfalian dex
Intrare: westfalian (adj.)
westfalian 1 adj.
adjectiv
- silabisire: west-fa-li-an
Intrare: westfalian (s.n.)
westfalian 2 s.n.
(numai) singular
substantiv neutru
- silabisire: west-fa-li-an