Dicționare ale limbii române

Definiția cu ID-ul 953572:

vârdínă, vârdíne, (vârghină), s.f. – (reg.) Cumpănă de fântână (ALRRM, 1971: 283). Ruda cumpenei de care se atârnă găleata (Papahagi, 1925): „Șezând sara pe fântână / Rumpe-ți-ai zgarda-n vârdínă” (Bârlea, 1924, I: 216). – Din sl. vărdina (MDA).

Vârdină dex online | sinonim

Vârdină definitie