VUVUITOÁRE, vuvuitori, s. f. (Reg.) Dairea, tamburină. [Pr.: -vu-i-] – Vuvui + suf. -toare.

VUVUITOÁRE, vuvuitori, s. f. (Reg.) Dairea, trambulină. [Pr.: -vu-i-] – Vuvui + suf. -toare.

VUVUITOÁRE, vuvuitori, s. f. Vuvă. Cu vuvuitoarea să nu urli, că e rău de sărăcie. ȘEZ. XII 158.

vuvuitoáre (reg.) (-vu-i-) s. f., g.-d. art. vuvuitórii; pl. vuvuitóri

vuvuitoáre s. f., g.-d. art. vuvuitórii; pl. vuvuitóri

VUVUITOÁRE s. v. dairea.

vuvuitoare s. v. DAIREA.