Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

8 defini╚Ťii pentru vulpe-de-mare

V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse; (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Lat. vulpes.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. I. 1. Mamifer carnivor s─âlbatic, de m─ârimea unui c├óine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â, cu urechile ascu╚Ťite ╚Öi cu botul ├«ngust; vulpoaic─â (Vulpes vulpes). ÔŚŐ Vulpe argintie = specie de vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-l ai (la ├«ndem├ón─â). ÔÖŽ Blana acestui animal. 2. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. II. 1. (Reg.) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, este obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. 2. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. 3. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 4. Compuse: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos; (Zool.) vulpea-de╚Öertului = fenec. [Var.: h├║lpe s. f.] ÔÇô Din lat. vulpes.
V├ÜLPE, vulpi, s. f. 1. Mamifer carnivor, de m─ârimea unui c├«ine, cu blana ro╚Öcat─â, cu coada lung─â ╚Öi stufoas─â; se hr─âne╚Öte cu animale mici ╚Öi cu p─âs─âri (Vulpes vulpes). Vulpea st─â l├«ng─â vizuin─â ╚Öi nu se ├«ndur─â s─â mearg─â la v├«nat. G├ÄRLEANU, L. 18. Vulpile codane, cu blana ├«mplinit─â de iarn─â, sar sprintene ├«ncoace ╚Öi-ncolo. ANGHEL-IOSIF, C. L. 169. Era odat─â o vulpe, viclean─â ca toate vulpile. CREANG─é, O. A. 295. Merge iarna pe poian─â ╚śi-i g─âtit─â ca ╚Ö-o doamn─â (Vulpea). GOROVEI, C. 398. La m├«ncare lup ╚Öi la treab─â vulpe, se spune despre omul lene╚Ö ╚Öi m├«nc─âcios. Vulpea, c├«nd n-ajunge la struguri, zice c─â s├«nt acri. ÔŚŐ Expr. A avea ochi de vulpe = a avea c─âut─âtura viclean─â. A tocmi vulpea din p─âdure = a negocia un lucru pe care nu-1 ai (la ├«ndem├«n─â). S─â nu mai tocmim vulpea din p─âdure; s─â nu ne mai cert─âm pe ceea ce nu are nimeni dintre mi. BOLLLAC, O. 227. 2. Blan─â de vulpe (1). [ Curtenii ] ├«n vremea lui Radu Mihnea-voievod... purtau... cabani╚Ť─â cu jder ╚Öi cu vulpi. B─éLCESCU, O. I 122. 3. Fig. Persoan─â viclean─â, ╚Öireat─â. Dac─â apoi rela╚Ťiile ├«ntre cele dou─â partide ar ji fost a╚Öa de ├«ncordate, se putea s─â. nu fi sim╚Ťit nimic vulpea fin─â care era Iordache Ruset? IORGA, L. I 315. Ce folos c─â e╚Öti frumoas─â... C─â-mi e╚Öti vulpe cam ╚Öireat─â Care-n╚Öal─â lumea toat─â. PANN, la CADE. 4. Soi de strugure cu ciorchinele lung, cu boabele rare, dulci, de culoare ro╚Öiatic─â. Avusese o vie, numai vulpe... la Dealul Mare. BASSARABESCU, la CADE. Unele gospodine culeg... din speciile care au bobi╚Ťele mai tari, precum s├«nt strugurii de poam─â, coarn─â, verde, mare, vulpe etc. PAMFILE, I. C. 240. 5. Ferestruic─â ├«n acoperi╚Öul caselor ╚Ť─âr─âne╚Öti, prin care iese fumul din pod. 6. Compus: (Iht.) vulpe-de-mare = vatos. 7. (Regional) Dar ├«n bani sau ├«n vin pe care, dup─â datina de la nun╚Ťi, mirele, dac─â este din alt sat, e obligat s─â-l dea fl─âc─âilor din satul miresei. Dac─â... mirele voie╚Öte ca at├«t lui c├«t ╚Öi miresei s─â nu i se ├«nt├«mple nimica, pl─âte╚Öte mai intri f─âr─â cea mai mic─â ├«mpotrivire vulpea cerut─â. MARIAN, NU. 603.- Variant─â: h├║lpe (SADOVEANU, O. A. II 105, PAMFILE, C. 440) s. f.
!vúlpe-de-máre (pește) s. f., g.-d. art. vúlpii-de-máre; pl. vulpi-de-máre
vúlpe-de-máre s. f.
VÚLPE s. 1. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpoaică. 2. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos.
V├ÜLPE ~i f. 1) Mamifer s─âlbatic carnivor, de talie medie, cu blan─â ro╚Öcat─â, cu botul ascu╚Ťit ╚Öi cu coad─â lung─â ╚Öi stufoas─â. ÔŚŐ ~ argintie vulpe cu blana neagr─â cu luciu argintiu. ~ polar─â vulpe cu blana albicioas─â. 2) Blana acestui animal. 3) fig. Persoan─â ╚Öireat─â, viclean─â. 4) dar (bani sau vin) pe care, dup─â obiceiul popular, mirele, din alt sat, ├«l d─â fl─âc─âilor din satul miresei. 4): ~-de-mare pe╚Öte marin, lung, cu corpul turtit, acoperit cu spini. [G.-D. vulpii] /<lat. vulpes
VULPE DE MARE s.f. (Iht.) ├Än general, pe╚Öte cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (pla╚Ťi), fam. rajidae (batoizi propriu-zi╚Öi), cu corp romboidal ╚Öi ├«not─âtoare dezvoltate ca ni╚Öte aripi imense, prezent ├«n lungul tuturor ╚Ť─ârmurilor europene. Exist─â nenum─ârate specii, precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime ╚Öi 30 kg greutate, unele fiind uria╚Öe, precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 3-4 m lungime ╚Öi 2-3 m l─â╚Ťime ╚Öi o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consum─â ├«not─âtoarele pectorale (comercializate ca aripi de vulpe), considerate delicatese, fiind asem─ân─âtoare la gust cu carnea de crab.

Vulpe-de-mare dex online | sinonim

Vulpe-de-mare definitie

Intrare: vulpe-de-mare
vulpe-de-mare substantiv feminin