VOTÁ, votez, vb. I. Intranz. A-și exprima prin vot (1) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. ♦ Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. – Din fr. voter.

VOTÁ, votez, vb. I. Intranz. A-și exprima prin vot (1) părerea asupra unei candidaturi, a unei hotărâri, a unei propuneri etc. ♦ Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul. – Din fr. voter.

VOTÁ, votez, vb. I. Intranz. A-și exprima prin vot părerea asupra unei candidaturi, a se pronunța cu privire la o propunere făcută într-o adunare constituită. Ai votat și tu?... – Am votat. SADOVEANU, P. M. 289. Să-mi spui d-ta pentru cine votez. Iacă, mai e un sfert de ceas și se închide alegerea... eu. pentru cine votez? CARAGIALE, T. I 230. ◊ Tranz. A alege pe cineva prin vot, a da cuiva votul.

votá (a ~) vb., ind. prez. 3 voteáză

votá vb., ind. prez. 1 sg. votéz, 3 sg. și pl. voteáză

VOTÁ vb. v. alege.

VOTÁ vb. I. intr. A-și exprima prin vot părerea asupra unei chestiuni. ♦ tr. A alege pe cineva prin vot; a-și da votul. [< fr. voter].

VOTÁ vb. I. intr. a-și exprima prin vot părerea asupra unei chestiuni. II. tr. a alege pe cineva prin vot. (< fr. voter)

A VOTÁ ~éz 1. intranz. A-și exprima opinia prin vot; a-și da votul. 2. tranz. (candidaturi) A desemna prin vot; a alege. /<fr. voter

votà v. 1. a-și da votul la o alegere, la o deliberațiune; 2. a decide prin votare: a vota un proiect de lege.

*votéz v. intr. (fr. voter, după it. votare și engl. to vote, a vota, d. lat. votum, dorință). Îmĭ daŭ votu: alegătoriĭ aŭ votat pentru el. V. tr. Alegătoriĭ l-aŭ votat pe acest deputat, deputațiĭ aŭ votat legea. V. refl. Legea s’a votat. V. balotarisesc.

VOTA vb. a alege. (L-au ~ deputat.)