voltijá vb., ind. prez. 3 sg. voltijeáză

VOLTIJÁ vb. intr. 1. a zbura de colo-colo. 2. a trece rapid de la un lucru la altul. (< fr. voltiger)

A VOLTIJÁ ~éz tranz. sport (animale de călărie) A încăleca din fugă, fără ajutorul scărilor. /<fr. voltiger