Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru vociferant

VOCIFER├üNT, -─é, vociferan╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. (Rar) Persoan─â care vocifereaz─â; scandalagiu. ÔÇô Din fr. vociferant.
VOCIFER├üNT, -─é, vociferan╚Ťi, -te, s. m. ╚Öi f. (Rar.) Persoan─â care vocifereaz─â; scandalagiu. ÔÇô Din fr. vocif├ęrant.
VOCIFER├üNT, vociferan╚Ťi, s. m. (Rar) Persoan─â care vocifereaz─â; scandalagiu. Guvernan╚Ťii no╚Ötri ╚Öi-au f─âcut obiceiul de a ╚Ťine in simbrie cete de demagogi, scribi ╚Öi vociferan╚Ťi, care s─â fie oarecum regulatorii opiniei publice. DEMETRESCU, O. 208.
vocifer├ínt (rar) s. m., pl. vocifer├ín╚Ťi
vocifer├ínt s. m., pl. vocifer├ín╚Ťi
VOCIFER├üNT adj., s. v. ar╚Ť─âgos, cert─âre╚Ť, g├ólcevitor, scandalagiu.
VOCIFER├üNT, -─é adj., s.m. ╚Öi f. (Persoan─â) care vocifereaz─â; vociferator; scandalagiu. [Cf. fr. vocif├ęrant].
VOCIFERÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care vociferează. (< fr. vociferant)
VOCIFER├üNT ~╚Ťi m. rar Persoan─â care vocifereaz─â, care r─âcne╚Öte. /<fr. vocif├ęrant
vociferant adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.

Vociferant dex online | sinonim

Vociferant definitie

Intrare: vociferant (adj.)
vociferant 2 adj. adjectiv
Intrare: vociferant (persoan─â)
vociferant 1 s.m. admite vocativul substantiv masculin