VOCIFERÁNT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociferant.

VOCIFERÁNT, -Ă, vociferanți, -te, s. m. și f. (Rar.) Persoană care vociferează; scandalagiu. – Din fr. vociférant.

VOCIFERÁNT, vociferanți, s. m. (Rar) Persoană care vociferează; scandalagiu. Guvernanții noștri și-au făcut obiceiul de a ține in simbrie cete de demagogi, scribi și vociferanți, care să fie oarecum regulatorii opiniei publice. DEMETRESCU, O. 208.

vociferánt (rar) s. m., pl. vociferánți

vociferánt s. m., pl. vociferánți

VOCIFERÁNT adj., s. v. arțăgos, certăreț, gâlcevitor, scandalagiu.

VOCIFERÁNT, -Ă adj., s.m. și f. (Persoană) care vociferează; vociferator; scandalagiu. [Cf. fr. vociférant].

VOCIFERÁNT, -Ă adj., s. m. f. (cel) care vociferează. (< fr. vociferant)

VOCIFERÁNT ~ți m. rar Persoană care vociferează, care răcnește. /<fr. vociférant

vociferant adj., s. v. ARȚĂGOS. CERTĂREȚ. GÎLCEVITOR. SCANDALAGIU.