VOALÁ, voalez, vb. I. 1. Tranz. A acoperi cu un voal. Și-a voalat fața. ♦ Refl. (Despre voce sau sunete) A-și pierde sonoritatea și limpezimea, a se estompa. 2. Refl. (Despre unele materiale fotografice) A se strica, a-și pierde însușirile datorită unui voal (2). A pătruns lumina în aparat și s-a voalat filmul.