VIOȘÍE, vioșii, s. f. (Regional) Vioiciune, voioșie; fig. prospețime, frăgezime. Vioșia verdeții îmi arată că intru în regiunea munților. NEGRUZZI, S. I 308.

VIOȘÍE, vioșii, s. f. (Reg.) Vioiciune, voioșie. ♦ Prospețime, frăgezime. – Din viu + suf. -oș-ie.

vioșíe și -íme f. Rar. Vioicĭune.