VICEPREȘEDÍNTE, -Ă, vicepreședinți, -te, s. m. și f. Persoană care ține locul unui președinte când acesta lipsește; locțiitor de președinte; titlu, funcție deținută de această persoană. – Vice- + președinte (după fr. vice-président).

VICEPREȘEDÍNTE, -Ă, vicepreședinți, -te, s. m. și f. Persoană care ține locul unui președinte când acesta lipsește; locțiitor de președinte; titlu, funcție deținută de această persoană. – Vice- + președinte (după fr. vice-président).

VICEPREȘEDÍNTE, vicepreședinți, s. m. Persoană care ține locul președintelui, cînd acesta lipsește; locțiitor de președinte.

vicepreședíntă (-ce-pre-) s. f., g.-d. art. vicepreședíntei; pl. vicepreședínte

vicepreședínte (-ce-pre-) s. m., pl. vicepreședínți

vicepreședíntă s. f. (sil. -pre-) președintă

vicepreședínte s. m. (sil. -pre-), pl. vicepreședínți

VICEPREȘEDÍNTE s.m. Locțiitor de președinte, cel care ține oficial locul președintelui când acesta lipsește. [După fr. vice-président].

VICEPREȘEDÍNTE, -Ă s. m. f. cel care ține oficial locul unui președinte când acesta lipsește. (după fr. vice-président)