versuitor definitie

7 definiții pentru versuitor

VERSUITÓR, versuitori, s. m. (Înv.) Poet. [Pr.: -su-i-] – Versui + suf. -tor.
VERSUITÓR, versuitori, s. m. (Înv.) Poet. [Pr.: -su-i-] – Versui + suf. -tor.
VERSUITÓR, versuitori, s. m. (Învechit) Persoană care face versuri; poet, stihuitor. Dacă versuitorul anonim își atingea ținta, poporul tot adopta, recunoștea, răspîndea cîntarea. IORGA, L. II 461.
versuitór (-su-i-) s. m., pl. versuitóri
versuitór s. m., pl. versuitóri
VERSUITÓR s. v. poet, versificator.
versuitor s. v. POET. VERSIFICATOR.

versuitor dex

Intrare: versuitor
versuitor admite vocativul substantiv masculin
  • silabisire: ver-su-i-tor