Dicționare ale limbii române
Dicționare ale limbii române
7 definiții pentru versuitor
VERSUITÓR, versuitori, s. m. (Înv.) Poet. [Pr.: -su-i-] – Versui + suf. -tor.
- sursa: DEX '09 2009
- permalink
VERSUITÓR, versuitori, s. m. (Înv.) Poet. [Pr.: -su-i-] – Versui + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 1998
- permalink
VERSUITÓR, versuitori, s. m. (Învechit) Persoană care face versuri; poet, stihuitor. Dacă versuitorul anonim își atingea ținta, poporul tot adopta, recunoștea, răspîndea cîntarea. IORGA, L. II 461.
- sursa: DLRLC 1955-1957
- permalink
versuitór (-su-i-) s. m., pl. versuitóri
- sursa: DOOM 2 2005
- permalink
versuitór s. m., pl. versuitóri
- sursa: Ortografic 2002
- permalink
VERSUITÓR s. v. poet, versificator.
- sursa: Sinonime 2002
- permalink
versuitor s. v. POET. VERSIFICATOR.
- sursa: Sinonime82 1982
- permalink
Versuitor dex online | sinonim
Versuitor definitie
Intrare: versuitor
versuitor admite vocativul substantiv masculin
- silabisire: ver-su-i-tor
